Criza !! Ca model de redistributie a avutiei sociale de la saraci la supere supra bogati

Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Criza !! Ca model de redistributie a avutiei sociale de la saraci la supere supra bogati

Mesaj  Ghita_Bizonu' la data de Joi Ian 17, 2013 9:47 pm

De ceva timp ma bantuie niste amintiri . Ca parca prea multe crize de cava timp Asa ca ma cautat prin wiki si ce gaseesc?
Asta!
1 1980s – Latin American debt crisis – beginning in Mexico in 1982 with the Mexican Weekend
2 Bank stock crisis (Israel 1983)
3 1987 – Black Monday (1987) – the largest one-day percentage decline in stock market history
4 1989–91 – United States Savings & Loan crisis
5 1990 – Japanese asset price bubble collapsed
6 early 1990s – Scandinavian banking crisis: Swedish banking crisis, Finnish banking crisis of 1990s
7 1992–93 – Black Wednesday – speculative attacks on currencies in the European Exchange Rate Mechanism
8 1994–95 – 1994 economic crisis in Mexico – speculative attack and default on Mexican debt
9 1997–98 – 1997 Asian Financial Crisis – devaluations and banking crises across Asia
10 1998 Russian financial crisis
11 2000–2001 – Turkish Crises
12 2001 – Argentine Crises
13 2001 – Bursting of dot-com bubble – speculations concerning internet companies crashed
Si in versiunea franceza am intalnit asta :
Les marchés financiers modernes naissent en 1973, de la double nécessité d'établir un marché des changes pour gérer le nouveau système des changes flottants et de financer les déficits budgétaires des États-Unis, désormais libérés de la contrainte de change.
Adica : pietele finaciare moderne se nasc in 1973, ca urmare a dublei necesitati de a stabili o piata de schimburi pentru a gestiona noul sistem de schimburi flotante si sa fianteze deficitele bugetare ale SUA, de acum (1973) libere de constrangerile convertibilitatii.
[Acu’ niste explicatii :
piata de schimburi = Foreign Exchange adica Forex adica asta http://www.plus500.ro/?gclid=CNujj5K03rQCFUxY3godVxkAoQ : “tranzactionati ACUM! 50 de lei bonus! Fara depuneri!”
Pana in 1973 SUA isi asumau obligatia de a converti in aur dolarii emisi. La pretul de 35 $ uncia (29 grame) , modificat la 42. E drept numai ptr bancile centrale (care au drept de emisie). Si se zicea ca daca ai dolari in rezerba e ca si cand ai avea aur. Si brusc oeste noapte rezerva de dolari a devenit hartie .. ca si francu’ francez, lira italiana samd.
Schimburi flotante : daca pana atunci diferitele valute se schimbau la un curs fix raportat la dolar adica aur (1 uncie = 35, apoi 42 $) de atunci valutele s-au schimbat dupa cere si oferta … adica au « flotat ».
Asta din cauza deficitelor SUA. Enorme. Care erau in cea mai mare parte cauzate de .. razboiul din Vetnam. Plus asa-zisi eurodolari si exorbitantul prvilegiu’ al Bretton Woods ului :SUA emit moneda ca sa acopere schimburile comerciale ale altora (Daca Paflagonia dorea sa cumpere maglaweis din Lotofagia avea nevoie de dolari.. sa zicem de 100. Daca Lotofagoa dorea sa cumpere de 110 # lapte de pasare din Cibolaland mai trebuia sa faca rost de 10.) Dar in special Vietnamul ,, si de multe ori la jurnale am vazut iesind camioane blindate iesind din Fort Knox ptr a sustine dolaru’ . Adica SUA cumpara dolari hartie dand aur. ]

Hm astea de mai sus imi aduce aminte de unu’ care zicea ca e ceva putred in Dania lui natala ...Si parca imi aduc aminte de niste cestii . Ca de pilda in 1973 a fost un rezbel al Kippurului urmat de Primul Soc Petrolier care a dus la o crestere spectaculoasa a pretului petrolului. Cestie care a dus la mari incurcaturi economice (si in SUA la ..cozi mari da’ mari la benzina!!) concretizate printr-o criza profunda . Asta i-a facut si pe americani sa doreasca masini care sa consume mai putin de 2 galeti pe suta .. si pe europeni sa ramana la masini de 1000-1200 cmc. Arapetii s-au umplut de petrodolari (a nu se confunda cu eurodolarii din anii 60!) , s-au destrabalat in cumparaturi si .. in mod auxiliar au depus banii in niste banci . Care banci au imprumutat din plin tarilor care erau in dificultate de a cumpara petrolul necesar . In timpu’ asta in SUA – emitentu’ dolarilor – se intampla o stagflatie . Adica aveau ceva inflatie (aveau si in anii 6o ca rezbelu’ din Vietnam costa !!) care era considerata ca fiind benefica ptr economie , adica asigura creditu’ ptr industrie samd si care teoretic trebuia sa asigure cresterea. Insa de data asta teoretic nu mai insemna si practic ca economia stagna. V-ati prins? Stagnare si inflatie = stagflatie. Si dolaru’ scadea ( 5 franci parca in 1978, mai putin ca 2 DM) da pe degeaba ca exportu’ SUA juca sarba pe loc .. Geaba costa Cadillacu’ 80.000 franci (mai ieftin decat un Mercedes 280) ca tot nu prea se cumpara (pai da! Aproape 2 galeti si numa 180 km/h. Mai rau nu prea avea succes nice Oldsu’ V8 diesel care era mai ieftin ca un 300D si mai rapid). Vazand asta guvernu’ SUA a schimbat macazu’ si in 1979 a umblat la politica monetara marind dobanzile . Asa a jugulat inflatia marind si rata de schimb a dolarului .. facilitand astfel .. importurile!! Insa pe plan intern s-a soldat cu o recesiune..
In plus cresterea dolarului a belit din plin pe aia care facusera credite in dolari ieftini si a urmat Criza datoriilor Americii Latine. In mod auxiliar zic ca ne-a belit si pe noi .. ca in 1980 brusc nu am avut dificultati sa ne platim datoria (normal . Ca daca inainte vindeam in RFG de 2 DM ptr 1 $ acu’ trebuia sa vindem de 3 . Ma rog nu sunt chiar sigur pe cifre .. au trecut 30 de ani!). Dolarul a ajuns sa aiba aceiasi cotatie ca in 1971 (cand era garantat in aur – e drept numa ptr bacile centrale)
In timpu’ asta (dupa Primul Soc Petrolier pana prin 84) japonezii au vandut in draci , s-au umplut de bani (dolari) si au cumparat masiv in SUA firme si imobile (nu’ le facem pantofii .. sunt prea politicosi sa ne ceara asta! Se zicea prin multe localitati SUA unde niponii cumparasera uzinele. Si era de bon ton ca orice companie americana respectabila sa aiba unu’ doi angajati de origine japoneza sa ca niponii din Japonia sa se simta ca acasa). Nici nemtii nu o duceau mai rau .. insa deficitu’ SUA devenise cam prea mare. Asa ca in septembrie 1985 dracii din G7 s-au intalnit la Plazza Hotel si au decis sa scada cursu’ dolarului. Si pana in 1987 dolaru’ pierde din greutate si ajunge la nivelul din 1979! Asa ca dracii cei mari iar fac un acord – acordu’ de la Luvru (febr 1987) Si apoi din nou se umbla la dobanzi ca dolaru’ sa se intareasca. Si din acest dus scotian a rezultat Lunea Neagra (1987) cand toti si-au adus aminte de povestile batranilor cu aia de sareau pe ferestre dupa Joia Neagra. Sa va povestesc cum.
Ca urmare a manarelii la sfârșitul verii, randamentul ratelor ptr imprumuturi pe 10 ani au crescut cu 300 „puncte de bază”, ceea ce a dus blocare vanzarilor de actiuni si provoaca care un trend descendent baban al vanzarilor . La 19 octombrie, randamentu’ ratelor ptr imprumuturi pe 10 ani pe același an a ajuns la 400 de puncte de bază pentru scurt timp și provoacă în cele din urmă crahul cel mai spectaculos înregistrat vreodată într-o singură zi pe o piață de valori.Banca centrală americană decide să intervină masiv ca un creditor de ultimă instanță, pentru a evita falimentul societăților de valori mobiliare și a băncilor de investiții.
Da’ ce credeti ca s-au invatat minte?!

Insa trebuie sa ma intorc inapoi cu cativa ani. In 1981 s-a ales Ronald Reagan Promitand terminarea stagflatiei si redobandirea elanului intreprinzator al Americii prin intoarcerea la valorile capitaliste traditionale plus alea morale . A fost deceniul de aur al monetaristilor scolii de la Chicago.
“Marea revolutie conservatoare” zisa si Reageconomic’s a constat in general on preluarea ostila a unor firme conservatoare si dezmebrarea lor in scopul vanzarii activleor . A inceput perioada de raiduri de OPC si achiztii ostile Moda zilei era sa sa „ataci” o intreprindere (de preferinta solida) si dupa ce o obtineai (cel mai bine folosind bani imprumutati!) sa o vinzi la bucata. Nu este vorba de firme in incapacitate de plata ! Ci de firme care aveau un profit autolimitat DAR, CARE aveau un viitor sigur ptr inca 30-40 de ani. Firme care aveau mari active administrate "gospodareste" , rezerve bancare, fonduri solide de pensii dar care plateau dividente modice (cazul unei firme ce se ocupa de cherestea si mobila . Avea si mari fonduri forestiere pe care le folosea parcimonios , avand materia prima asigurata daca nu ptr totdeauna cel putin ptr un secol ! Piata exista..A fost preluata, dezmembrata ,…). Firmele acestea au fost “vanate” , dezmenbrate pe active , activele vandute cui ofera mai mult (unuia cladirea cu birouri, altuia un depozit, unui antreprenor cele 3 ha de parcare , altuia altceva.) Activele bancare (fonduri) au fost trecute la dividende si praduite. Fondurile de pensii s-au transformat in beneficii ptr “investitori”. Productia a cam incetat , iar daca a continuat fost restransa si a trebuit sa se bazeze pe credit bancar.
Pe termen scurt o “investitie” ( de multe ori credit ) in astfel de preluari asigura profituri spectaculoase pentru initiatori si niste dividente crescute ptr unii dintre actionari. Insa creditele cu care se achiztionau intreprinderile praduite , ei bine deveau datorii ale firmei achizitionate. Si astfel o intreprindere productiva (adica care producea marfa) si avea fonduri proprii si nu avea datorii se trezea ca nu are fonduri, ca are datorii si trebuie sa se imprumute ptr a acoperi cheltuilele de productie!!!
“Sistemul” acesta a asigurat si o profitabilitate sporita a bancilor …Adica niste profituri stabile pe termen lung au fost trasformate in profituri mari imediate , dar fara viitor . Multe afaceri solide au disparut in acesta goana dupa castig facil ...Au fost anii unuia zis Ivan cel Groaznic (de pe Wall Stret nu de la Kremlin) si al speculatiei nebune. Pana la urma s-a ajuns si la criza titurilor speculative (Junks Bonds) .
Insa asta a mai dus la faptul ca firmele au fost silite sa se concentreze asupra luptei impotriva preluarii ….. cumpararea propriilor actiuni , “lupte bursiere” care au secatuit fondurile proprii si mi se pare o anumita scaderea a nivelului de calitate a productiei, interesul mutandu-se de la dezvolatre la supravietuire ( va rog cautati caracteristicile automobilelor americane din anii 80 si comparati cu cele ale rivalilor europeni ! Penibile – sa ai un Cadillac si sa te vezi depasit de o Honda ?! Ca , dorind sa micsoreze consumul au “taiat” un sfert de motor V8 obtinand un V6 , fara sa mai aduca cam nici o modificare ….Pai sa nu iti iei un Mercedes? Sau si mai bine noul- pe atunci – BMW seria 7 ? Aia au fost anii cand a explodat BMW ul in Americhia. Si anii in care au ibnflorit Infiniti si Lexus ca marci de lux. Lux american).
Se zicea pe atunci ca firma cea mai indragita de speculatori era cea care se autolichida ca sa dea beneficii mari …
Pe acest fond de urmarire a unui castig facil de multe ori „din pix” a inceput delocalizarea, adica mutarea productiei din SUA in China
Bine-nteles ca toata cestia trebuia pana la urma sa se blocheze .. si s-a blocat (si dupa cateva scandaluri de rasunet pe Wall Street).
Ceva in genul "vinde-ti casa si traieste clipa" ! Insa cand termini banii …
Si totul s-a terminat cu criza Asociatiilor de Imprumut si Economii ("thrift") cestii nu chiar (pur) capitaliste ci cam cooperatiste. Zisele "thrift" acopereau, se zice, intre 30 si 40% din totalul economiilor populatiei si au fost atrase in operatiuni speculative .
Imi mai aduc aminte ca in anii aia incepuse sa se zica ca economia mondiala incepea sa semene tot mai mult cu un cazino .. unde se urmarea „lovitura”. La dracu’ cu vechile virtuti ale capitalismului – zgarcenie, prevedere si munca!
Insa ca urmare a manipualrii cursului de schimb prin acordu’ de la Luvru’ (febr 1987) si dezastului din Lunea Neagra (1987) niponii si-au lichidat multe din investittiile americane. Ca urmare Japonia a fost inundata de bani care au fost bagati in imobiliare producand un “balon” (buble) care in mod normal a plesnit in 1990. Si de aici anii pierduti ai Japoniei.
Dar unii au castigat. Iar cercurile finaciare amerloce au incept s acreada in marea lor inteligenta acu’ ca au “recuperat” ieftin propretatiele nipone din Amerlocia. Si se trage concluzia ca Speculatia este buna!! Productiva. Speculatia nu productia.
Asa ca in frunte cu Soros pornesc atacul asupra Sarpelui Monetar European si forteaza iesirea lirei sterline din sarpe. Si a fost Miercurea negra (16 septembre 1992) Apoi ataca francul francez si marca germana (astea 2 cam fara succes). Nu-I nimic daca nu ai resit din prima trebuie sa continui! Si in augst 1993 incearca , cu cu succes, sa faca sa cedeze paritatea franc francez/marca german. Urmare este ca limitele de fluctiatie ale Sarpelui Monetar devin mai largi ca sa preintanpine alte atacuri .
Dar pofta vine mancand. Si asa ca speculatorii financiari continua:
· 1994-1995 - 1994 atac speculativ şi implicit asupra datoriei mexicane. Criza economică în Mexic
· 1997-1998 - 1997 criza financiara din Asia – atac speculativ ce duce la devalorizare şi crize bancare în Asia. Criza economică a „micilor dragoni” (tari est-asiatice care cica „decolasera” , aveau ceva industrie usoara care vindea in vest – globalizare! – si unde oamenii reuseau ca sa isi cumpere un ventilator. Nu-i nimic a avut grija Soros si compania sa nu isi mai permita luxul asta desfranat!). Cum s-ar zice succesul capitalist poarta in sine dezastrul – dintai vine negustoru’ si apoi daca tui ai ceva castig da pontu’ la talhar.
Si urmeaza criza rusa in 1998. Ete na Rusia ce sa ceri? Eu’ nu cer nimic. Doar ca Rusia unde avusese loc marea privatizare devenita fraudatizare sub inaltul patronaj a lu’ Boris Balsoi Pianetz si a terapiei de soc numita Planul celor 500 de zile isi finanta agonia economica emitand Gosudarstvennoe Kratkosrochnoe Obyazatelstvo (GKO) foarte prizate nu numa de bancile rusesti ci si de investitori straini. Si fiecare noua emisiune promitea dobanzi si mai mari. Si pana la urma statu’ rus a zis nu mai pot si a incetat platile in augist 1998. Nu as pomeni asta daca :
1) Long Term Capital Management nu ar fi dat faliment cu aceasta ocazie. Era un hedge fund care la un moment dat avea „poziti” de 1.200 miliarde $!!! Si ca sa nu se duca dracului sandramaua mari banci au fost cam silite sa refinateze LTCM ul. Ins atanetie : LCTM nu detinea in mod direct GKO.
2) criza asta a fortat sau poate a permis guvernului rus sa devalorizeze rubla , contra sfaturilor FMI. Si a premis astfel economiei ruse sa redevina comptetitiva..
Credeti ca asta le-a fost de ajuns?! NU!!
Intre timp unii au decoperit ca a aparut Internetu. Prima data netu’ era induiosator de naiv .. se vorbea pa d’a moca , de bunavointa ca ptr toata lumea. Iubire si flori. Insa e destul de practic nu? Asa ca unii s-au gandit sa il foloseasca ca intermediar de comert. Unii au gasit gaselnita asta colosala si au incept sa vorbeasca prostii despre „noua economie” virtuala care urma sa deschida o noua era de prosperitate ptr toata lumea, sa aluange saracia samd samd (cum imi explica ,la un symposion de e-comerce, un domn :”Ghita de acu’ conteza numa economia virtuaa” in timp ce baga in le vreo 6-7 miniamandine extrem de nevirtuale. Lasati ca nici Jidveiu’ de-l sugeam cu spor nu era virtual!!). Si a fost asa o nebunie greu’ de inteles si actiunile ptr orice flecustet de e-comerce urcau mai dihai ca un F15 in fortaj ..si intr-o zi au picat!! Acu’ era si normal sa pice – caci pe bune mult laudatu’ e-commerc nu este decat o modernizare a vanzarii pe catalog (mai tinei minte Neckermanurile?) ? Si deci oricat o fi el de virtual are limite extrem de nevirtuale : vinde si produse sa zicem fizice ( sa zicem .. pantofi!) care necesita servicii la fel de nevirtuale care necesita o „logistica” pe care multi nu o aveau (adica ii omora succesul!! Ca puteau „trata” sa zicem 200 de cereri pe zi , insa nu 500!! Si aia 300 in plus erau nemultumiti..). Oricum a se retine economie fie ea si virtuala depanda de factori extrem de nevirtuali !! Si a fost criza dot-com.
Insa nu a fost asta tot .. ci , cam il legatura cu acesta, a urmat crahul bursier din 2001-2002 care a atins cu precadere sectorul telecom – si el cam noua economie. Unde pe langa speculatie pura, naivitate cretina, lacomie tampita alimentata de sperante imbecile a fost loc si ptr fraude – a se vedea Enron si contabiliatea sa „creativa”.
Si a mai fost 9/11.
Insa in legatura cu aceastea s-a declansant o oaresce recesiune asa ca FED a micsorat extrem dobanda la creditele pe termen scurt , injectand bani pe piata. Care erau cam abundenti si au fost plasati in special in imobiliare provocand o frenezie a preturilor si deci o bula imobiliara.
Oricum a fost nasol rau . de ex actiunile France Télécom au cazut de la 219 euro in 2000 la 6,94 euro in 2002.
Au mai urmat criza argentiniana, criza brasiliana dar astea au fost mai tinute sub control si nu au rabufnit in marile peiete financiare.
Nu-i nimic dupa 4 ani linstiti na de vezi ca rabufni criza subprimelor in 2007 provocata de “securitizarea” creditelor neperformante ale bulei imobiliare din SUA anilor 2000. Ea s-a manifestat printr-o scădere in domeniul imobiliar, un efect de domino care cauzează prăbușirea mai multor bănci importante din lume și o piață in declin..Adoptarea unui plan de salvare a sistemului bancar in Statele Unite ale Americii (TARP), precum și alte măsuri, in special in Europa nu au fost suficiente pentru a restabili increderea,si o scădere pe piețele bursiere mondiale au avut loc in octombrie 2008. Piața interbancară a fots la randul său aproape paralizata de ratele foarte ridicate ale dobanzii și de o criză de neincredere.Economia non-financiara incepe să fie afectată de criză. Fondurile de pensii din Statele Unite ale Americii, la acel moment au pierdut 2000 miliarde $ intr-un singur an!!.
O explicatie mai dezvoltata gasiti aici : http://crizafinanciara.com/.

Urmarile le simtim si azi …

Insa ma vad nevoit sa punctez:
1) in incurcuira cu subprimele o mare belea a fost faptul ca cei mai multi dintre cunparatorii lor nu stiau ca este vorba despre active riscante.. ci credeau ca sunt active “sanatoase”
2) Multi americani au fost momiti sa considere casa lor ca o “banca” si pe baza asteia sa se “finanteze” adica sa faca imprumuturi – ca sa isi ia inca o casa (imobiliaru fiind in gnl un plasament sigur si mai ale smai cota faptulca de decenii pretul imobilelor nu scazuse) . Insa . ca s avezi ceva : ratele erau nitel cam variabile si pana la urma multi debitori nu au mai putut sa isi plateasca retele. A urmat vanarea imobilelor ipotecate ins afiind cam multe preturile au scazut si de aici alte incurcaturi.
3) Daca in general prabusirea unei bule imobiliare are efecte sa zicem limitate la falimente personale si case pierdute su nu pune prea mari probleme bancilor de data aceatsa a iesit nasol. Nasulia a constat in faptul ca instotutiile care se ocvupau de creduitele imobilare nu au pastrat creantele in portofoliile lor ci le-au bagat in sa zicem “vehiocuile de p-lasamemt” le-au “impachetat” inn “fonduri ipotecare” pe care le-au vandut fondurilor de pensii (ca titluru sigire fara sa zica ca un procent din ipoteci erau cam .. dubioase) si bancilor. Si cand au inceput incurcaturile s-a ajuns la o neincredere generala intre institutiile financiare ce a dus la o criza de lichiditati …

E si se pare ca “revolutia conservatoare” a avut si ea un rol .. daca in 1980 diferanta de venit dintre un sef de intrepindere su un salariat era cam de 1 la 40 , in 2005 era de la 1 la 411. Adica pa de zece. A nu mai zic ca in aceasi perioada s-a cam “delocalizat” si s-a pierdut din productie .. deci creearea de valoare noua a scazut. Insa americanu de rand a continuta sa traisca .. fara mari pierderi . Cum ? Din imprumut! Si imprumuturile “subprime” a ajuta o parte a populartiei sa traiasca peste puteri adica sa consume – produse din import!- adica sa asigure profitul unora si luxul altora.

Acu insa o sa devin mai acru si imi permit s afac niste consideratii mai (foarte) personale.
Mai tineti minte cum s-au comportta bancherii dupa ce li s-au dat miliarde de dolari si pe gura , si pe nas si pe anus?! Unii si-ai dat prime (mari!!), altii si-auntars buisnes heturi mai mari si mai luxoase, altii ai chefuit. Din banii publici asa ca o rasplata ptr performantele lor!!
Fiindca acu sa o zice p’a dreapta .. sunt primnele se iau la procent. Procent din creditele acordate!! Si daca creditu’ nu este returnat … ei si ? Prima (babana) a fost luata !! Asa ca de ce sa fii rudent ca pe vremuri?! Va bancque!! Impurmuti orice sarantoc si zice mersi ca se va gasi o duzina de avocati sa zbiere despre “nediscriminare” ca sa iti justifice imprudenta!! Imprumuti 100 de milioane unora care nu pot sa returneze .. nu-I nimic ai o prima de succes de 1 milion!!!
In final arunci vona pe Stat care ar trebui sa se retraga. O da a fost si Freddue si Fannie si guvernu (inclus adtia Bush jr) .. insa ce nu se zice ca asta a fots si un ajutor catre “industria” creditelor cam lovita-n @@@@ cu ocazia crizei dot-com.
Caci undeva pe aici se afla si cestia aia bizara – adtia lu Billy Mincinosu (Clinton ala care putea cam cu prea multe muieri) apoape lichidase deficitu insa imediat ce castoga Bush jr (ala care nu se stie ce limba vorbeste) a bagat deficit masiv…. Cam curis ptr un guvern conservator …
Si mai tineti minte ca v-am zis ceva de economia cazinou ? La caznou unii pierd. Altii castiga INSA cazinoul castiga mereu (chiar si cand – rarsism- se pune doliu pe vre-o masa).
Oa sa vedem ce ma scis mai sus : Fondurile de pensii din Statele Unite ale Americii, la acel moment au pierdut 2000 miliarde $ intr-un singur an. Asta ca urmare a “subprimelor” … Fiindca trebe sa va zic ceva : a fots ceva numit baby boom … de dupa rezbel pana prin 65-66. Acestia se pregatreau(pregatesc) de pensie .. adica fac economii , baga bani in fondfuri de pensii. Fondurile de pensii cumuleaza sume uriase .. colosale. Foarte tentante … Ei bine undori sunt bune si crizele nu?! Ca hm si in criza Asociatiilor de Imprumut si Economii americanu de rand care avea economii a fost nitel cam jumulit (mult).
Deci ca o concluzie bizonica (adica a mea Ghita Bizonu’):
1) de prin 1973 pana acu am trecut dintr-o criza in alta
2) crizele au fost agravate (atunci cand nu au fost provocate) de “delocalizari” sub masca “globalizarii”
3) economia s-a “financiarizat” adica comertu’ cu bani a devenit prima “industrie” si manipularea pietei prima “resursa” de castig (ha! Mai tineti minte in 2008 a avit loc atacu asupra Romaniei? Atac financiar .. tocmia ce priomisera unii ajutor si s-au repezit ca castige ceva .. de la romani!!)
4) Avem de-a fcace cu um transfer de bogatie si de proprietati de la sectorul productiv catre cel speculativ. Si afaceri productive incep sa se bage in cestii din astea ..tot mai mult..(de exem-lu iti asiguri protaru ptr 1 milion. Da Al de Jis si da o masina peste protar .. ura ai castigat 1 milion!! Rtu a firma. Nu exagerz decat putin)

Insa la acesta cronica a crizelor mai trebuiesc pomenite niste evenimente politice.
In primul rand razboiul din Irac. Fiindca trebe zis razboiul este o activitate extrem de costisitoare . Si pretul razboiului din Irac se pare a a fost de vreo 3 trilioane $ (3.000 miliarde)- The Three Trillion Dollar War de Joseph Stiglitz .
Si banii dati pe razboi lipsec din alte parti …
Apoi mai tin mimte o cestiune interesanta : in vara lui 2008 inca nu se zicea de criza. La bursa pretul petrolului batea record duopa record si se zicea ca pana de Craciun va atinge 140 $ per baril!! Si totu mergea bine , speculatia imobiliara crestea , SUV urile si truck urile de 300 cp si 200 kmh se vindeau ca paine calda … insa polcovnicu Putin s-a apucat sa-l scarpine pe Sakasvili . In 2 saptamani balonul petrolier s-a dezumflat dramatic . Apoi a cazut si piata imobilara. Apoi s-a dus totu’ pe copca . Fiindca …. unii au pontat pe crestea pretului la baril peste 100 cu mult,. Si au luat angajamente la 90 (sperand sa vanda la 120-140). Cand pretul s-a prabusit la 50 a fost o pierdere imensa .. si nevoia imediata de lichiditati a prabusit si piata imobiliara. Si ca o culme a bizareriei – cand pretul petrolului a scazut s-a dus naibii si vanzarea truck urile de 300 cp si 200 kmh!! Complet anapoda as zice eu (adica daca maine wizikiul ar costa cat berea … m-as apuca sa beau apa plata sau?!)

Deci asa ca o observatie bizonica: desi mi se canta vina statului social si a statului socialist care se amesteca in economie de pe vremea lu’ Antoniu si Cleopatra totusi deficitele caele mai mari s-au acumulat ca urmare a unor decizii politice militare motivate de anticomunism (razboiul din Vietnam si cheltuielile legate de razboiul stelelor din timpu’ lu Reagan) si a luptei contra terorismului. Deci motivatii politice in cel mai inalt sens. Avand ca rezultat transferul bogatiei interne de la majoritate catre o minoritate!!
avatar
Ghita_Bizonu'

Mesaje : 859
Data de inscriere : 13/04/2010
Varsta : 64
Localizare : Bucuresti

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


Posteaza un subiect nou   Raspunde la subiect
 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum