Ne trebuie o Reforma Morala!!! Pai deja avem UNA !!!

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Ne trebuie o Reforma Morala!!! Pai deja avem UNA !!!

Mesaj  Admin la data de Joi Aug 15, 2013 1:23 pm

Nu zic decat ca “inainte” nu erau doritori sa se faca carqalii. Nici macar ofiteri de militie. Ca deh daca caraliu avea 2 clase ca trenul numa ca amandoua  de-antaia nu era nici o scofala sa fii ofiter de caralii. Era o slujba destul de bine platitaia da fara apreciere sociala.
Azi .. azi e inghesuiala la scolile de caralii!!!
Pai daca asta nu e dovada de reforma morala atunci ce o fi aia ?!

Si ar mai fi ceva. “Romanul” inainte vreme era “gospodar” si vara isi facea sanie si iarna car .
Azi? Azi “romanul” generic s-a tiganizat in sensu’ sa imi “umplu matzu azi ca maine nu se stie”. Exact ca “tiganu” se axeaza pe consumul de “azi am! mananc tot”  fara sa ii mai pese de ziua de maine! Da sa nu uitam “tiganu”  generic era un marginal pauper prin definitie.  Adica unu care nu isi poate sustine toate trebuintele. Ca orice ar face mereu necesitaile sunt mai mari decat putirintele. Necesitaile rationale , “gospodaresti” – sa platesti intretinerera, sa iti pingelesti pantofii , sa iti zugravesti casa in care stai si sa iti cumperi medicamentele si haleala. Si in final sa mai tii niste bani acolo “ca cine stie” sau ca sa fie “de inmormantare”.
Insa daca ai de ales intre a manca , pingeli pantofii si a repara chiuveta si sa strangi si bani de zugraveala … Vor prima necesitatiuloe immediate! Si daca orice ai face nu poti sa te “descurci” risti sa adopti stilul “tiganesc” :  azi! Azi am. Mamancc beau ! Maine? Maine da-o dracului de maine!!! O sa vad – poate mor diseara, poa maine ma descurc sau fac foamea!! Ca oricum poimaine va fi foame!! Macar azi pe moment sa ma simtz om!!

Si inca una. “Romanul” generic era un “tip” stoic. Nu avea voluptatea autobocetului si a autodenigrarii. Isi cunostea lungu’ nasului si nu se dadea “mare”  fata de altii INSA avea o oaresce demnitate.
Azi ?
De 23 de ani ne-am lansat intr-o Daciada a (auto)bocelii nationale!!! “Pe mine m-au belit comunistii ca eram elita intectuala” tipa cate unu ajuns intectual pe motiv de “origine sanatoasa”  (adica promovat de detestatii comunisti ca era de origine tzoparlaneasca). Imediat sare un altu “Pe mine m-au belit mai rau!!”  si altu care a supt temeinic de 2-3 degeneratii de la vaca comunista “Io ce sufeream ca nu puteam sa merg la Paris!” (inainte de 44 barbatii din famelia sa se uracu in tren numa sa plece la armata!! Femeile mergeau pana la gara si o cestie precum Saveni li se parea “oras”)
Oi vei ce oropsit am fost!!!” a devenit primul sport “national”. Impreuna cu autofobia imitata dupa Patapievici care trece drept legimitatie de “intelctualism” si chiar “patriotism” . A da ia vedeti asta : http://en.wikipedia.org/wiki/Self-hating_Jew

Deci deja culegem raodele “reformei morale” promovata GDSistic de vreo 23 de ani.

Ce altceva ar mai fi de dorit ? Sa invatam “maghiara”? (Ca chiar asa de ce hungarian sau hongrois trebe sa traducem :limba maghiara in loc sa zicem normal ungureste?!) Sau mai bine rusa : shirokaya y strashnaia ?!


Explicatii .. furate

„Prin noi înşine”. Concepţia economică
Concepţia financiară a lui Vintilă Brătianu se bazează pe două coordonate majore: afirmarea urgenţei modernizării sistemului fiscal românesc şi opţiunea pentru respectarea strictă a principiului echilibrului bugetar. Proiectul de lege a contribuţiilor directe, elaborat sub îndrumarea sa şi votat de Parlament în anul 1923, a răspuns cerinţelor de modernizare a sistemului fiscal din România, având un puternic impact pozitiv asupra mărimii şi structurii veniturilor bugetare, iar ordinea impusă de ministrul de finanţe în repartizarea cheltuielilor a permis realizarea unui pas important în direcţia consolidării situaţiei financiare a ţării în primul deceniu interbelic.
Totodată, măsurile de politică economică susţinute de guvernul liberal au contribuit la stabilizarea de fapt a monedei româneşti, urmată de stabilizarea legală a acesteia în timpul guvernării naţional-ţărăniste. Problemele fundamentale pentru ministeriatul său au fost punerea în evidenţă a importanţei economice deosebite a Dunării pentru poporul român şi problema petrolului românesc. Meritul deosebit a lui Brătianu a constat în sublinierea realistă a dificultăţilor înregistrate de economia naţională ca urmare a dominaţiei capitalurilor străine în industria petrolieră din ţara noastră şi în conturarea principalelor coordonate ale unei politici petroliere, menită a servi intereselor naţiunii române. În concordanţă cu politica bazată pe principiul „prin noi înşine”, Vintilă I. C. Brătianu a insistat asupra utilizării optime a resurselor petroliere din România în condiţiile creşterii cererii de energie pe plan intern şi internaţional, pronunţându-se în favoarea implicării active a capitalului şi muncii naţionale pentru valorificarea bogăţiilor ţării, ca fundament pentru crearea unui complex economic românesc independent faţă de capitalul străin, în vederea înlăturării pericolul înrobirii economice şi politice.

Din http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintil%C4%83_I._C._Br%C4%83tianu#.E2.80.9EPrin_noi_.C3.AEn.C5.9Fine.E2.80.9D._Concep.C5.A3ia_economic.C4.83



„Prin noi înşine” „Voinţa Naţională” din 3/16 mai 1905.

De câte ori vorbim de cei din urmă cincizeci de ani, conservatorii se revoltă când arătăm că mai toate faptele mari săvârşite au fost puse înainte, dacă nu întotdeauna se executau, de partidul naţional de altă dată, de cel naţional-liberal de azi.
Această credinţă eşită din fapte, nu este a noastră numai, ci a masei celei mari a opiniei publice.
Taina acestei încrederi este o cunoaştere mai adâncă a nevoilor poporului român şi convingerea nestrămutată că prin noi înşine putem să ne desvoltăm pe toate căile; pe când neîncrederea în protivnicii noştri a fost sporită prin faptele lor.
Ceea ce s-a petrecut de la începutul redeşteptării noastre naţionale pe toate căile, se repetă, din nenorocire, azi din nou, cu mai puţină justificare, sub un guvern care poartă, orice s-ar zice şi el firma conservatoare.
Zicem, cu mai puţină justificare, căci neştiinţa boierilor vechi, necunoaşterea ţărei, nenorocirile trecutului puteau până la un punct oarecare întuneca judecata şi face pe unii Români chiar să caute totdeauna sprijin peste hotare, iar nu în puterilor noastre proprii.
A doua zi de retragerea lui Ştirbei-Vodă şi a armatelor străine din ţară, atunci când aproape un popor întreg era robit prin clacă, când comerţ românesc nu exista, când totul era sfera de acţiune a străinului, putea fi iertat ca nu toţi să vază aşa limpede ca generaţia de la 1848, putinţa redeşteptărei României prin ea însăşi.
Dar de atunci a venit Unirea, ’66, războiul, răscumpărarea şi exploatarea prin noi a căilor ferate, înfiinţarea Băncii Naţionale, a Creditelor financiare şi în urmă a Băncilor populare; într-un cuvânt în toate privinţele, sunt probe că putem să facem un loc de căpetenie Românilor în România.
De aceea zicem: cu cât se scurg, cu atâta este mai puţin justificat ceea ce un guvern conservator încearcă să facă azi din nou, să ne dea înapoi în redeşteptarea economică naţională.
Suflă iarăşi nenorocitul spirit vechiu, pe care îl vedem în forma tuturor concesiilor ce guvernul de azi aduce iar în discuţii; precum el a apărut şi în oneroasa conversiune care ne aduce surprinderi pe fiecare zi ce trece şi care arată slăbirea noastră faţă de poftele străinilor. Atunci când în România se exploatează şi se construiesc de 25 de ani, căi ferate, când vapoare cu personal român şi sub pavilionul naţional duc mărfurile noastre peste hotare, când instituţii de credit au rezistat crizelor celor mai acute şi au ajutat pe comercianţi, agricultori, industriaşi şi proprietari de case, când exploatatori şi specialişti români de petrol au arătat destoinicia lor, atunci când, în sfârşit, Statul şi-a stabilit printr-o luptă de 30 de ani creditul său, şi a făcut împrumuturi ca orice Stat occidental, atunci, zicem, nu este permis să nu dai elementului naţional un loc de căpetenie şi a ruga pe concesionarii străini să construiască şi exploateze căi ferate, garantându-le venituri, a ceda terenurile petrolifere ale Statului pentru ca alţii să tragă folosul cel mai mare; nu este în sfârşit, îngăduit să iei ultimul expedient al Statelor în faliment: loteriile, pentru a face ceea ce cere o nevoe a ţării.
Nu. – Avem credit bine stabilit, avem probe că putem găsi între Români, personalul special pentru orice ramură de activitate, avem în sfârşit conştiinţa nevoilor noastre mai bine ca oricine alţii.
Suntem o ţară de treizeci de ani eşită de sub regimul capitulaţiilor în sensul larg al cuvântului; de aceea, avem dreptul de a impune azi ceea ce cereau cu tărie alţii acum cincizeci de ani pentru o ţară desunită, ocupată de armate străine, sărăcită şi incultă; să mergem înainte prin noi înşine, şi să nu dăm elementului străin decât strictul necesar.
Suntem convinşi că ceea ce face guvernul actual cu concesiunea căilor ferate, cu concedarea terenurilor petrolifere ale Statului şi a unei loterii, iar într-altă ordine de idei cu Conteciosul administrativ prin călcarea vădită a Constituţiei ce ne-am dat, nu mai corespunde nu cu nevoile noastre, dar nici cu simţămintele mulţimei Românilor, cari au altceva în vedere decât un câştig de samsar.
Şi oricare ar fi soarta pe care Corpurile legiuitoare, ce nu-şi dau seama de greşeala pe care o leagă din nou de numele conservator, o vor da acestor proecte, suntem convinşi că acei ce protestează în contra acestei întoarceri a noastră la sistemul ruşinos şi dezastruos al trecutului, au cu dânşii simţământul aproape unanim al opiniei publice, care, s-ar zice, vrea ca Ţara Românească să propăşească prin propriile ei puteri şi astfel, ca elementele ei să participe într-o măsură lărgită şi în toate ramurile de activitate ce se deschid.
„Voinţa Naţională” din 3/16 mai 1905.
(„Doctrina liberală în România”, Academia Română, Ed. Institutului de Teorie Socială, Bucureşti, 1999, pp. 155-157)


De la http://scutaru.ro/pnl/prin-noi-insine/
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 73
Data de inscriere : 12/03/2010
Varsta : 65
Localizare : Bucuresti

http://vremea.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum