Vremea
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Procurorii sunt Dumnezei?!

In jos

Procurorii sunt Dumnezei?! Empty Procurorii sunt Dumnezei?!

Mesaj  Ghita_Bizonu' Dum Sept 07, 2014 8:31 pm

Dintai scuze ptr citatele prea lungi.  Asa ca sa se vaza ca nu basnesc!!
Mai trebuie sa mia zic ca (prea!) desele modificari ale legilor fac a dracului de dificila gasirea unui text adus la zi


Marturisesc (iar!) ca sunt om cu putina credinta si sceptic…
Azi am avut un mic diferend cu un amic in ce priveste procurorii. Daca pot fi sau nu trasi la raspundere .. ca cica nu ca ei este “magistrati” . Eu am zis ca dintai as vrea sa verific .. asa ca imi pierd acu timpu’ .

In primul rand (re)descopar ca sub protectia votatilor nostri Parchetul si-a proclamt independenta formala – ca cica e Putoare! Si deh separatia putorilor impune .. asta e de pe site ul uficial al Ministerului Public (parchetul adica Procuratura) : http://www.mpublic.ro/p_legislativa.htm

RELAŢIA CU PUTEREA LEGISLATIVĂ



           Procurorul nu are competenţă legislativă şi nu suferă interferenţe din partea puterii legislative. Ministerul Public nu face parte din categoria instituţiilor care au iniţiativă legislativă conform art. 73 din Constituţia României. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face propuneri de perfecţionare a legislaţiei autorităţilor care pot avea iniţiativă legislativă, de regulă ministrului justiţiei.
Curios insa este ce intelege Parchetul prin "nu suferă interferenţe din partea puterii legislative" Adica cumva putoare legislativa nu are voie sa dea legi cu privire la .. Parchet ? Sau se gandeste la finalul de la

PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
            Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor Iegalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.            
a)      Ori de câte ori sunt întrunite condiţiile prevăzute de Iege pentru a acţiona în vederea protejării unui interes public, procurorul trebuie să acţioneze în modul şi prin mijloacele prevăzute de Iege. Procurorul nu poate acţiona decât în Iimitele competenţei sale, prin mijloacele şi în cazurile stabilite prin dispoziţiile Iegale. Cu alte cuvinte, îşi exercită atribuţiile numai în temeiul Iegii. Misiunea specifică de esenţă a Ministerului Public este asigurarea respectării Iegii.            
b)      Potrivit principiului imparţialităţii, în spiritul prevederilor art.16 din Constituţie care statuează că "Nimeni nu este mai presus de Iege", procurorul, în calitatea sa de reprezentant al întregii societăţi, de apărător al ordinii de drept, al drepturilor şi Iibertăţilor cetăţenilor, are obligaţia să-şi exercite atribuţiile cu obiectivitate, indiferent de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenţa sa social politică.            Procurorul trebuie să vegheze ca organele Ia a căror activitate participă sau a căror activitate o supraveghează, să aplice Iegea fără discriminare.            
c)     Subordonarea ierarhică, un alt principiu al activităţii Ministerului Public, se concretizează în aceea că procurorii din fiecare  parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.           Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu Iegea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, dar în instanţă procurorul de şedinţă este Iiber să prezinte concluziile pe care Ie consideră întemeiate potrivit Iegii, ţinând seama de probele administrate în cauză.             Desigur că procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine şi să suspende ori să infirme actele şi dispoziţiile acestora dacă sunt contrare Iegii.              În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege.             Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, ori în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rezolvarea sa.            Ministerul Public acţionează pentru respectarea acestui principiu şi pentru asigurarea permanentă a Iegalităţii dispoziţiilor emise de procurorii cu funcţii de conducere.          
Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Insa ce ne facem cu ARTICOLUL 61 din Constitutie care zice ca (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.? Caci daca Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi este este independent si de legislativ  adica parchetul (procuratura) este indendent si de legislativ!!
Dar ce ne facem cu ARTICOLUL 132 (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului (“Sfanta” contitutiune aia incalecata din toate pozitiile prevzute de Kamasutra) . Ce o fi aia autoritatea ministrului?!
Sa mergem mai departe cu viziunea Ministerului Public RELAŢIA CU PUTEREA EXECUTIVĂ  

Relaţia de autoritate a Ministrului Justiţiei cu procurorii


Conform dispoziţiilor art.131 din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiţiei. Aceasta nu înseamnă că Ministerul Public este subordonat ministrului justiţiei.          
Pentru această reglementare legiuitorul a avut în vedere şi opiniile unor savanţi ai dreptului, cum a fost ilustrul profesor Garconnet care susţinea că în multe ţări lumea se teme ca un minister public cu totul supus puterii executive să nu fie din punct de vedere politic o armă grea în mâinile unui guvern, iar marele penalist I. Tanoviceanu arăta că „Toţi autorii de drept penal, toţi specialiştii şi toţi cei care năzuiesc să asigure justiţiei condiţiile unei desăvârşite funcţionări, susţin cu argumente ce nu cunosc replică, independenţa Ministerului Public. Ce păcat însă, că nu aceştia fac legile”.          
Autoritatea ministrului justiţiei nu are în legislaţia noastră sensul unei subordonări ierarhice, ci acela al unei relaţii administrative, similară cu relaţia existentă între ministrul justiţiei şi instanţele judecătoreşti.            Ministerul Public nu se află sub autoritatea ori subordonarea Ministerului Justiţiei, procurorul nu poate primi ordine de la funcţionarii acestui minister.            
Modalităţile prin care ministrul justiţiei îşi exercită autoritatea asupra Ministerului Public au fost stabilite prin art.69 din Legea 304/2004 pentru organizarea judecătorească, după cum urmează:          
(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.            
(2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.            
(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Însemnătatea deosebită a asigurării independenţei politice a procurorului în contextul garantării legalităţii şi imparţialităţii urmăririi penale a fost evidenţiată şi în cadrul Congresului ONU din 1995 de la Cairo pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor.            
Astfel, din conţinutul documentelor cadru prezentate la acest congres, în condiţiile unei tendinţe generale de influenţare prin mijloace politice ori administrative a deciziilor adoptate de procurori în cursul investigaţiilor penale, rezultă necesitatea de a se proceda la o reconsiderare şi reafirmare a rolului crucial care îi revine procurorului în administrarea justiţiei penale şi de a se garanta exercitarea, independent de orice imixtiune politică, a acestor importante responsabilităţi, în conformitate cu litera şi spiritul principiilor directoare ale ONU.          
Aceasta este singura modalitate prin care se poate asigura echitatea şi obiectivitatea justiţiei penale, precum şi protecţia efectivă a cetăţenilor împotriva infracţiunilor.            
De altfel, astfel de principii se desprind şi din lectura Recomandării 19(2000) a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, document care pornind de la premisa că Ministerul Public joacă un rol determinant în sistemul de justiţie penală, precizează că: „statele trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a face astfel ca membrii Ministerului Public să﷓şi poată îndeplini misiunea lor fără ingerinţe nejustificate (din partea puterii executive, n.n.) şi fără riscul de a determina, dincolo de limita rezonabilului, răspunderea civilă, penală sau de altă natură”. „Ministerul Public trebuie în orice situaţie să fie în măsură să﷓şi exercite fără obstacole urmărirea agenţilor statului pentru delicte comise de către aceştia, în special delicte de corupţie, abuz de putere, violare evidentă a drepturilor omului şi alte delicte recunoscute de dreptul internaţional”.

Dintai, cu tot respectul as observa ca nici Garconnet si nici I Tanoviceanu nu sunt surse de drept. Mai mult insusi Tanoviceanu recunostea ca opinia sa nu este si cea a legiutorului. Atunci ? ! Mai observ ca Recomadarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei este doar recomandare si ca a intemnita un  om pentru ca a dat cica mita cu bani emisi (tipariti) cu ani dupa comiterea presupusei infractiuni cam seamana a “abuz de putere, violare evidentă a drepturilor omului”.

Cat despre parerea ca Ministerul Public nu se află sub autoritatea ori subordonarea Ministerului Justiţiei se afla in contradictie cu prevederile Costitutiei (aia calarita din toate pozitile) care zice procurorii îşi desfăşoară ….sub autoritatea ministrului justiţiei Si daca procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii… şi al controlului ierarhic nu ar fi in spiritul legii (Constitutia aia care) ca procurorii sefi ai sistemului sa fie sub controlul ierarhic al ministrului? (ma rog in anumite limite ca nu e de asteptat ca ministrul sa ia dosarul si sa faca el cercetarea!!)
Nu cumva aceasta “emancipare” a putorii procuratoriale este in contradictie cu ARTICOLUL 131(1)(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor(Contsitutia aia)  incalcand ordinea de drept?!

Mentiune daca mergeti la http://www.mpublic.ro/ si deschideti optiunea PROCURORII GENERALI AI ROMÂNIEI o sa vedeti ca KÖVESI LAURA CODRUŢA este si azi in functie!!
Adica , dupa parerea mea, acestea sunt opiniile Codrutei .. ca procurorii nu pot fi intrebati ce si cum de Parlamnetu Roman ci doar de .. Ambasada SUA!!

Dar sa ne intoarcem la sustinerile comune ca cum procurorii este magistrati si nimeni, da Nimeni si cu atat mai putin premierul si ministrul justitiei nu ii poate atinge nici cu o floare … care cica sunt in coRcondanta cu sutinerea kovesista ca cum :Modalităţile prin care ministrul justiţiei îşi exercită autoritatea asupra Ministerului Public au fost stabilite prin art.69 din http://www.mpublic.ro/legi/l304_04.htm  (pentru organizarea judecătorească), după cum urmează:
           (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
           (2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
           (3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.


Dintai a se observa  aliniatul (1)  :Ministrul Justitiei exercită controlul asupra procurorilor !! CONTROL! Ce o fi aia ?! Zice (2) Si in ce priveste a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Adica “Fa ! guvernu a depus niste sesizari acu’ 2 ani despre juma de melard euroi sferterisiti .. Voi ce faceti fa? Dormiti in bocancii lu’ statu’ ca valizele in Gara de Nord?!!”  
Si mai avem (3) . Nu reiau. Este scris in legea pe care chiar si Godzila o recunostea .. Ministrul Justitiei poate sa ceara informari (“ba ! lucrati la sesizarile NOASTRE sau dormiti r’ati ai naibii!!”)  si poate sa dea indrumari scrise..
Ma rog mi se va zice ca indrumarule nu au nici o valoare ca legea 304 nu zice nimic…

Nu-I nimic. Avem si – ATENTIE! ACHTUNG! VIMANIE!! – legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Ia de la Bizonu’ neamule :

CAPITOLUL II
Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor
Art. 99

Constituie abateri disciplinare:
a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;
b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
c) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
e) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune;
i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;
j) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;
k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili;
l) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează;
m) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii.

Detalii: http://legeaz.net/legea-303-2004-statutul-judecatorilor-procurorilor/art-99-raspunderea-disciplinara-a-judecatorilor-si-procurorilor
“Lasarea in nelucrare” a Ţ sesizari venite de la guvern cu privire la niste .. sa zicem posibile faude in valoare de 600 mil euroi .. cate paragrafe sunt incalcate? Da trimiterea de emailuiri cu date din dosar  catre presa? Hm ..
[qoute]
Art. 100
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta;
d) excluderea din magistratură.

Detalii: http://legeaz.net/legea-303-2004-statutul-judecatorilor-procurorilor/art-100-raspunderea-disciplinara-a-judecatorilor-si-procurorilor
[/quote]
Cine poate sesiza o abatere disciplinara ?

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 97

(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
Orice persoană deci si Ministrul Justitiei!!
Dar Ministrul Justitiei mai poate si altceva :


CAPITOLUL V
Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere

SECŢIUNEA a 2-a
Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare
Art. 54


(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.


Detalii: http://legeaz.net/legea-303-2004-statutul-judecatorilor-procurorilor/art-54-numirea-in-functiile-de-conducere-din-cadrul-judecatoriilor-tribunalelor-curtilor-de-apel-si-parchetelor-corespunzatoare-promovarea-judecatorilor-si-procurorilor-si-numirea-in-functiile-de-conducer
(A se vedea si 53 si 55. Variatiuni pe aceiasi tema – difera numa gradul instantei)

Bun da ce zice 51 despre motivele revocarii ?!

Art. 51
(1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
(3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
(5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Detalii: http://legeaz.net/legea-303-2004-statutul-judecatorilor-procurorilor/art-51-numirea-in-functiile-de-conducere-din-cadrul-judecatoriilor-tribunalelor-curtilor-de-apel-si-parchetelor-corespunzatoare-promovarea-judecatorilor-si-procurorilor-si-numirea-in-functiile-de-conducer
Deci cum o fi aia sa lasi de izbeliste sesizarile guvernului privind 600 milione de euroi ? Capacitate manageriala sau cum?
Deci Ministrul Justitiei daca ar vrea ar putea sa se intereseze de unele cestii .. ca de o pilda cum decurg anchetele privind alea 600 milioane de euroi ..

Ce-I drept e drept : ca unicu care a crezut ca Ministrul Justitiei poate a fost condamnat  : Chiuariu!!

Dar astia sunt speriati. Rau . Ca ia sa revedem ce zice ]Art. 51 (1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Nu  cred ca Bruxelul are parchet  pendinte de MJ din Romania…ca oricum venea de la Sibiu …
Ghita_Bizonu'
Ghita_Bizonu'

Mesaje : 922
Data de inscriere : 13/04/2010
Varsta : 71
Localizare : Bucuresti

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum