Nesfanta trime si PNT cd

Raspunde la subiect

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Nesfanta trime si PNT cd

Mesaj  Admin la data de Mier Sept 20, 2017 6:09 pm

e............ dragele, dragii si draCii (incubi si sucubi) Bizonului am avut zilili astea o surpriza

Intamplator am dat peste un post ce mi s-a parut incitant   catre scandalos prin obscenitatea lui


young-and-happy
    07 iulie 2017 10:57

    Lasati istoria in pace, dle maior de Securitate, sau ce grad veti mai fi avand, Liviu Petrina. Ar fi mult mai interesant sa ne povestiti rolul pe care l-ati jucat in demolarea imaginii publice a PNT-CD in prima jumatate a anului 1990. Dvs care, pe proprie declaratie, ati fost translatorul de japoneza al lui Ceausescu, avand gradul apud Mircea Dinescu de maior de Securitate, ati „reinfiintat” PNT nu se numea inca CD in ultimele zile din decembrie 1989 mai exact pe 26, 27 si 28 la Casa Titulescu de pe Soseaua Kisseleff. Daca erati un simplu transator care n-are nimic sa-si reproseze, cum ati afirmat in fata dlui Coposu, atunci cum ati de avut acces la aceasta casa si cum de ati obtinut cheia ? Dnii Coposu, Bani Ghica, Diaconescu etc. au aflat de „reinfiintarea” PNT din afisele tiparite in culori ! care aparusera in punctele cele mai frecventate din Bucuresti in acele zile. De ajunsesera, vorba unui amic, sa se duca Coposu si ceilalti supravietuitori taranisti ai puscariilor comuniste sa se duca si sa se inscrie in PNT la Liviu Petrina in Casa Titulescu ! Iata un subiect de istorie despre care sunteti mult mai competent sa vorbiti, decat despre Revolutia de la 1848.
    Sursa : http://romanialibera.ro/opinii/comentarii/precizari–romania-exista-la-1848–avram-iancu-a-luptat-pentru-natiunea-romana–opinie-458086?c=q2561

Eu de la inceput m-am mirat de rapiditatea reinfiintarii PNT. Inca se tragea dar aud la radio ca se reinfinteaza PNT ca „partide de opozitie” Opozitie la cine ?! LA Ceasca. la "cominism" in gnl sau la revolta populara?
Si intotdeauna am banuit ca PNT s-a reinfiinta de catre ..ei da!  unii securei care au luat cu ei „obiectivele” istorice :”Semneaza domnule! Uite ca semnez si eu!!”
Dar inteleg ca a fost si mai „baroc” – niste securachi reinfiinteaza PNT iar supravieturitorii se inscriu (si apoi sunt pusi la fereastra asa ca bunica ca vine postasu cu pensia!! )
Asa ca incep sa caut pe net si gasesc.. Gasesc!!!


Mai toate cărţile ce abordează istoria PNŢCD (singura excepţie de care am cunoştinţă este cartea lui Ion Varlam, “Pseudoromânia – Conspirarea deconspirării“), precum şi mulţi dintre fruntaşii acestui partid trec cu vederea un episod desfăşurat în ultimele zile ale lui ’89: fuziunea, la 26 decembrie 1989, dintre Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ)înfiinţat la 22 Decembrie 1989 de Liviu Petrina, Ioan Alexandru şi Iftene Popşi Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ), revigorat în focul Revoluţiei şi reprezentat în acele zile de Corneliu Coposu, Ion Puiu, Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni etc. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) a fost rezultatul acestei fuziuni. Şi, oricum ai întoarce cuvintele, definiţiile şi faptele peste cap ca să dea “rezultatul scontat”, reprezentanţii a două partide ce fuzionează într-unul singur sunt cofondatori ai acestui din urmă partid.

Faptul a fost consemnat în documentele PNŢCD. Dreptatea, ziarul partidului, reproduce la 28 septembrie 1991 Raportul Politic al Congresului PNŢCD din 1991, prezentat de Ion Diaconescu, în care este menţionată explicit această fuziune – contestată sau trecută cu vederea până azi de mulţi ţărănişti, fie din neştiinţă, fie din rea-voinţă sau cine ştie ce orgolii.

Însă faptele rămân. Există documente, există încă martori ai acelor zile şi e nedrept ca istoria şi adevărul să fie lipsite de acele evenimente, doar pentru faptul că PCNŢ era reprezentat de Liviu Petrina, Iftene Pop şi Liviu Suianu, “tinerii securişti” (cum îi numeşte jurnalistul Liviu Valenas în cartea lui Ion Varlam), evident nu foarte populari în unele cercuri.

În cartea lui Liviu Petrina veţi afla în detaliu cum s-au petrecut lucrurile. Numeroasele şi amplele note de subsol furnizează detalii şi referinţe lămuritoare – chiar dacă unele dintre ele cuprind opinii nu chiar favorabile autorului.


Comunicatul de UNIRE PNŢ-PCNŢ

În şedinţa comună extraordinară ce a avut loc la 26 decembrie 1989 în Bucureşti, constatându-se identitatea de doctrină şi program dintre Partidul Creştin Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Ţărănesc, forurile de conducere au hotărât ca denumirea partidului nostru să fie PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC – creştin democrat. Organele de presă ale Partidului sunt Dreptatea şi Renaşterea. Sediul Partidului este în Bucureşti, Şos. Kiseleff nr. 47, Sector 1, telefon etc.

Apărut în nr. 2 din Renaşterea, acest comunicat a fost republicat în primul număr din Dreptatea, Anul XXII (Seria a IV a, nr. 1), din 5 februarie 1990, p. 2; adresa a fost înlocuită cu cea a noului sediu, unde se mutase PNŢCD, începând cu 3 ianuarie 1990: Bulevardul Republicii 34, astăzi Carol I nr. 24.

Aşadar, Sediul iniţial al PNŢCD (26 Decembrie 1989-3 Ianuarie 1990) a fost la Casa Titulescu, unde se organizase PCNŢ. La 3 ianuarie 1990, PNŢCD s-a instalat în actualul Sediu Central din Piaţa Rosetti. Din cele două saloane de la stradă, Seniorul şi-a ales biroul mai mic, cel mare oferindu-l Secretarului General…

Este interesant de adus din Jurnalul  lui Ion Raţiu reacţia la această Unire. Dânsul notează Duminică, 31 Decembrie 1989: “… Costel Constantinescu-Klaps mă caută de urgenţă. Reuşesc să obţin numărul imediat, dar n-am răspuns [de la el]. Vorbesc cu [Ionel] Jovin însă. Coposu face nişte greşeli foarte grave. Ne-a făcut o încurcătură din care nu ştim cum să scăpăm. A făcut o fuziune cu un oarecare Alexandrescu [Ioan Alexandru] – “Pocăiţii”, mă informează. I-am spus că va veni Liţi Faina să facă ordine… Când îl găsesc, Constantinescu-Klaps îmi explică situaţia. Coposu e cel care a făcut fuziunea cu baptiştii şi-i spune Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat“. Sau: Sâmbătă, 6 Ianuarie 1990: “… Sora lui Coposu mi-a vorbit… că tinerii se îmbulzesc să se înscrie în Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Liţi [Faina] are aceeaşi reacţie ca şi mine. Noi nu putem să acceptăm denumirea de Creştin. Îmi spune chiar că Jovin şi alţii au înfiinţat un alt Partid Naţional Ţărănesc Maniu. Noi să-i spunem simplu PNŢ. Fără nici o codiţă, am zis. Liţi nu are încredere în Coposu. Face jocul comuniştilor. Al lui Brucan, care vorbeşte de pluralitate, dar numai în cadrul FSN. Ne vom opune…” Sau: “… Oamenii cei noi, care sunt foşti comunişti, să rămână în Partid, de acord, dar numele să revină la forma originală. Adică, simplu, PNŢ. Să cadă “Creştin şi Democrat“.
(Extras din cartea Martor şi judecător la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu, de Liviu Petrina, Editura Maritain, Bucureşti, 2016, pp. 35-36)
http://englishromanian.ro/blog/2016/05/20/liviu-petrina-martor-si-participant-la-unele-dintre-lucrarile-politice-ale-lui-corneliu-coposu-o-carte-controversata/
Uaauuuuuuuuu! Uuuuuuuuuuuu!
Deci chiar asa trei securei fac la 22 decembrie un PCNT iar batranii taranisti fac fuziune cu ei. SI Liviu Petrina ia biroul cel mare ...
(Ion Alexandru- poet cu suflet mare , crestin afirmat chiar in anii 80 cand... om de inima insa cu mai putine "tigle pe casa" decat Paunescu Kapu Kakuru Adrian . Pesemne cei 3 securei l-au luat la sentiment cu liru' liru' crocodilu' )

Dar am mai gasit .... Mişu Barcan , fots antrenor la Dinamo, ce fu secretarul  particular al lui Coneliu Coposu:

Erau atunci în partid alţi oameni, Liviu Petrina, Iftene Pop, Pavel Suian, care veneau din nişte structuri mai ciudate, legate, spun eu, de UM0544 şi UM0195, unităţi speciale. Era unul, Ştefan Lăpuşan, mai cultivat, fost şef de reţea, care s-a văzut cu dl Coposu să-i spună unde găseşte arhiva partidului. Petrina şi Iftene i-au pus tălpi. Eu, ca antrenor la Dinamo, aveam dreptul să intru să selectez sportivi oriunde la MI, mai puţin la unităţile pomenite mai sus.
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/atentatul-contra-lui-coposu-protejat-de-politie-553803.html
Deci cam asa : cei trei securachi infiintatori e Partid Istoric de pOpozitie imediat ce Nae pleca cu cariciopteru'  erau niste securei mai speciali chiar si in cadrul "manastirii Secu" .. Da sa continuam cu Barcan :


● Aţi pomenit de MS Regele Mihai... Domnul Coposu era monarhist şi credea că ar fi fost necesar un referendum care să stabilească sau nu reîntoarcerea la Constituţia din 1923. A existat în acest sens o înţelegere între dl Coposu şi Emil Constantinescu, nerespectată de ultimul după decesul preşedintelui PNŢCD?


Există chiar o casetă, înregistrată de ziaristul Paul Constantinescu, din SUA, difuzată pe canalul 57 de acolo, în care viitorul preşedinte al României afirma clar că la şase luni după ce va ajunge la Cotroceni o să organizeze un referendum. Nu s-a ţinut de cuvânt. Cred că ar fi fost mult mai bine cu monarhie constituţională.

● În 1990 a fost şi prima sciziune din PNŢCD... A plecat veteranul Ion Puiu, care a făcut un partid de buzunar. Ce a fost atunci?


Puiu era prieten cu Petrina şi Iftene Pop, care l-au direcţionat să facă sciziune, dar fără să plece şi ei din partid. Puiu, altfel un om foarte curajos, avea ceva probleme în partea superioară a corpului. Totuşi trebuie să spun că el a fost singurul care a încercat să-şi depună candidatura la Marea Adunare Naţională împotriva lui Nicolae Ceauşescu. La sciziunea aia a fost ceva scandal în curtea sediului, dar cum a apărut domnul Coposu lucrurile s-au calmat. Puiu a plecat singur şi partidul nu a fost afectat. Se încercau dezbinări, unii lideri făceau greşeli, cum a fost Lup când cu puciul de la Moscova, când a dat declaraţii ambigue, dl Coposu reuşea să repare ce stricau alţii.

● Exista în partid o concurenţă între Ion Raţiu şi Corneliu Coposu?


Raţiu avea ambiţia să ajungă preşedintele ţării. A încercat asta până şi după moartea lui Coposu. Făcea diferite manevre, încerca din când în când să conteste autoritatea domnului Coposu, dar nu le ducea la capăt, nu producea rupturi. Băga şopârle şi fitile. E adevărat că domnul Coposu i-a spus când s-a întors din Germania, bolnav, "Iancule, iartă-mă că n-am murit".

● În 1992, dl Coposu a devenit senator. S-a spus că ar fi făcut manevra asta iniţial doar ca să ridice lista CDR şi apoi s-ar retrage. A ieşit un scandal cu PAC, care avea primul candidat picat, poetul Ştefan Augustin Doinaş.


E o făcătură, nu a existat o asemenea înţelegere cu PAC sau cu domnul Nicolae Manolescu. Pe mine m-a luat ca expert parlamentar, la comisia de administraţie publică locală, împreună cu Viorel Ochia, despre care nu mai ştiu nimic.

● Când se făceau listele de candidaţi ieşea cu scandal. Avea domnul Coposu ultimul cuvânt, impunea favoriţi?


Dânsul mai mult media discuţiile care ieşeau, normal. Voia să afle calităţile personale şi profesionale ale candidaţilor care concurau la un loc eligibil, cerea argumente şi contraargumente.

● A fost acuzat că a adus o echipă de economişti consideraţi de stânga, ca Spineanu, Ciumara şi Radu Vasile, că nu a întărit garnitura a doua a partidului...


Persoanele pe care le-aţi enumerat mai sus şi alţii din conducerea partidului se tot certau între ele, dar toţi voiau "să se pozeze" cu domnul Coposu. Când plecam în străinătate, le lăsa o listă cu paşii politici şi ce trebuie făcut în lipsa lui. La întoarcere era dezamăgit că nu făcuse nimeni nimic. Îi ziceau: "Te-am aşteptat pe tine, Cornele".

● Pe Victor Ciorbea dânsul l-a recomandat pentru postul de potenţial premier?


Cât a trăit, nu a fost vorba despre Ciorbea nici o clipă. A fost o înţelegere ulterioară între Diaconescu şi Constantinescu. După moartea domnului Coposu s-au luat decizii anapoda. Când a fost scandalul dintre Băsescu şi Ciorbea, a venit Wim van Weltzen de la Internaţionala Creştin-Democrată şi a sugerat să facem alegeri anticipate, să scăpăm de PD din Guvern, fiindcă avându-i în combinaţie nu puteam să ne punem în aplicare programul. Ciorbea înţelesese, dar s-a ridicat Ionescu-Galbeni, urmat de ai lui Dudu Ionescu, Remus Opriş şi au zis "nu!". Weltzen le-a spus că omoară partidul. şi a avut dreptate.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/atentatul-contra-lui-coposu-protejat-de-politie-553803.html
Interesanta lectura .. Deci Ion Puiu, omul care care a încercat să-şi depună candidatura la Marea Adunare Naţională împotriva lui Nicolae Ceauşescu, era prieten cu Petrina şi Iftene Pop. De cand ? De dinainte sa isi depuna candidatura? SI chiar avea " avea ceva probleme în partea superioară a corpului" (capu presupun!) sau era doar "teleghidat" de niste securei mai speciali care la 22 decembrie anuntau ca au reinfiintat Partidul National Taranesc?!  De capu lor cel securist?!!!

Continuam:

Am înţeles că aţi ţinut legătura unii cu alţii, cei care fuseserăţi în închisoare, în perioada ‘64-’89, că aţi avut întâlniri şi asta v-a ajutat după aceea să demaraţi mai repede intrarea în legalitate a partidului. Şi v-aţi manifestat foarte prompt în acele zile. Spuneţi-mi, vă rog, cine mai participa în afară de dumneavoastră ṣi domnul Coposu şi ce discutaţi?

Ion Diaconescu " Nu puteam face întâlniri aşa, cu număr mare, [numai] câte două-trei persoane. În cercul acesta al celor mai apropiaţi [erau]: Coposu, Diaconescu, Ioan Puiu, […] Bărbuş, Ionescu-Galbeni, Alexandru Bratu, […] Gabrielescu. Eu personal ţineam cu peste 100 de persoane legătura, membri ai Tineretului sau cu care am fost în puşcărie, cu care am fost în lagăr. […]

Pe 22 [decembrie 1989] m-am dus la Coposu […], făcuse un fel de sediu în ilegalitate, al partidului, pe Mămulari, lângă Piaţa Unirii. Şi între timp urmăream la televizor: toată lumea alerga şi vorbea prin oraş, pe la piaţă, cutare. […] Şi am trimes imediat, atuncea în 22, o scrisoare către F.S.N., în care aduceam la cunoştinţă că ne-am reluat activitatea în libertate şi că sprijinim F.S.N.-ul în acţiunea lui de reintroducere a libertăţilor şi toate astea. Şi le ceream să fim chemaţi la o discuţie, ca să colaborăm în această direcţie. N-am fost chemaţi şi, între timp, a apărut fenomenul… ăştia, cu partidul ăsta, [al lui] Petrina… :[…]

Şi eu m-am dus cu un exemplar din manifest [Apelul pentru intrarea PNŢ în legalitate]; Coposu cu Ionel Lup au plecat să-l ducă la Casa Scânteii şi pe urmă să încerce şi la Televiziune; alţii nu ştiu în ce direcţie… Eu l-am luat, şi am mers aici, în centru, la [Palatul] Universul, unde era Informaţia Bucureştiului… M-am dus, am intrat, nu era nici o pază, a apărut un redactor din ăsta tânăr, când am început să vorbesc despre ţărănişti, despre Maniu, se uita la mine căzut din lună, nu auzise de aşa ceva! „Domnule, nu cunosc chestiile astea, să vă dau pe unul în vârstă, de 50-60 de ani…„, care, mă rog, era „pe stil vechi„. Ăsta a citit manifestul, era în temă, zice: „Da, vi-l public, dar am primit dispoziţie că nu publicăm nimic fără avizul lui tovarăşul Brucan!„ – Brucan era aşa, un fel de cenzor al întregii publicităţi. „Şi unde îl găsesc eu pe Brucan?„, „La Casa Scânteii!„ Păi dacă mă duceam acolo, la Casa Scânteii, puteam să apelez la nişte ziare mai mari! Dar eu nu am ajuns, mă gândeam eu atunci că or fi ajuns Coposu şi ăilalţi, care au plecat în direcţia aia. „Eu am venit aicea, la mata! De altfel, noi de ce am mai făcut o revoluţie acuma?! Aţi văzut ideile revoluţiei, ale F.S.N.-ului. Uite, citeşte manifestul nostru, că aceleaşi idei suntem: democraţie, libertate, deci…„ „Da, da, dar aşa avem dispoziţiune…„, n-a vrut să publice! Am plecat. […]

Până la urmă s-a reuşit: Bani [Şerban] Ghica avea pe un nepot în Germania, a aranjat la telefon şi a dictat la telefon şi a dat publicitate prin Germania, la [Radio] Europa Liberă s-a publicat, pe linia asta. Noi, când ne agitam aci, că nu aveam posibilităţi, vine unul din oraş cu un manifest, „Partidul Naţional Creştin…„, nu ştiu ce. Şi citim: vorbea de Maniu, de nu ştiu ce, dar nu de noi. „Măi, ce-i cu ăştia, sunt nebuni?!„ Citim noi numele, erau nişte nume necunoscute, mai erau şi vreo două nume cunoscute, dar nu ştiam noi că sunt ţărănişti. „Ce-i cu asta, măi?! Adică noi ne chinuim de atâţia amar de ani, facem 17 ani de puşcărie, şi acuma apar nişte necunoscuţi şi vorbesc despre Maniu!„, că au făcut partid, un nou partid. Puiu zice: „[Au] sediul în casa Titulescu„. […]

A doua zi Puiu a venit, a spus că i-a găsit, a fost la ei, sunt nişte băieţi buni, ardeleni, care… nu mai ştiau că mai există supravieţuitori ţărănişti şi că ei îşi propuseseră să fie primii, să aibă dreptul de preempţiune. Dar că sunt dispuşi să colaboreze cu noi, cutare, şi că a aranjat că mâine seară, sau poimâine seară, vin la Coposu acasă. […] Eu nu am venit în seara aia, când au fost ei. Şi au venit Petrina, Iftene Pop, şi cu ocazia asta s-a aflat că ei… aşa, după relatarea lor, nu am putut să le verific biografia, că ei erau funcţionari în Ministerul de Externe:L, şi cu ocazia unor lucrări făcute de ei acolo, ei s-au manifestat, au făcut nişte referate, nişte comentarii, nu ştiu ce, de reabilitare a lui Maniu. Pe chestia asta au fost scoşi, ziceau ei, din Ministerul de Externe. „Dar cum aţi luat sediul ăsta, la casa Titulescu?„ „Păi eu sunt un fel de redactor la o revistă UNESCO, editată de UNESCO, iar sediul este în casa Titulescu. Eu am cheile de la casa Titulescu. Şi dacă am avut cheile, am pus sediul aicea.„ Ei, Coposu îmi spune că sunt [oameni] de înţeles, s-a stabilit că fuzionează cu noi şi a stabilit să-l numească pe Petrina unul dintre secretarii generali, mai era unul, Ionel Lup… cu ei era poetul Ioan Alexandru, auzisem foarte puţin de el, şi acesta… şi Petrina. Şi pe aceştia să-i bage în birou, unde eram mai mulţi. Eu am fost nemulţumit că nişte oameni… Coposu zice: „N-are, bă, nici o importanţă! Acuma ei au sediu, au mijloace, au maşini de tipărit, nu vezi că au scos manifeste?..„, noi eram aşa… n-aveam nimic, vă spusei! „…ne-ajută cu chestiile astea…„ „Bine, domnule„, am acceptat pentru moment, însă în partid de la început s-a născut un curent din ăsta, oarecum de respingere de grupul lor. Pentru că erau socotiţi… mai ales că s-a început şi o campanie, era la modă la ora aceea, în contra lui Petrina, că a fost turnător, informator la Securitate. Care nu a ieşit nimica, la verificări, dar curentul se făcuse.
 Ete na scartz Marghiolito cei 3 crai de la rasarit , băieţi buni, ardeleni, nu mai ştiau că mai există supravieţuitori ţărănişti ? Eu stiam vreo 2!! Sigur este ca cei 3 securei isi dor4au să fie primii, să aibă dreptul de preempţiune insa oare la ordin sauj de capu lor?
Eu zic la ordin. Voi ce credeti?

Apropos voua va vine sa credeti ca niste tovarasi oportunisti (ca nu stiu cati eram comunisti.. sigur ca eram mai mult sau mai putin oportunisti.. si asta e inca bine ca mai erau parvenitii si arivistii!!) care cu chiu cu vai au reusit sa intre ca angajati in MAE  isi rizica astfel carierele?! Bun, cadea Nae INSA nu era inca sigur ca nu ar fi fost posibil un interludiu de 1-2 ani in care sa fi rams cu PCR la comanda si unic... Ma refer la informatiile pe care le aveam la 22 dec 1989...
Da ia sa vedem PNT si lustratia



De altfel, asta e foarte interesant, în ziua de 22-23 [decembrie], fiind în casă la Coposu, erau acolo doi tineri care mi-au pus următoarea întrebare: „Domnule Diaconescu, noi vom primi în partid foşti membri ai Partidului Comunist?„ Iar eu: „Cum o să primim aşa ceva? Nici gând!…„ ṣi ei, foarte încântaţi de asta. Am stat eu şi m-am gândit după asta: măi, ce e… Partidul Comunist are aproape patru milioane de membri ṣi ăştia sunt toţi profesori, armată, structura activă a societăţii; păi dacă nu-i primim, noi rămânem cu cine?! Rămânem ăştia bătrânii, ăştia care am fost în puşcării, ţăranii, care nu prea erau încântaţi de comunism, dar ce faci cu ei, nu reprezintă o forţă… nu, am greşit! Noi trebuie să facem o demarcaţie clară! Sunt unii răspunzători de tot ce s-a întâmplat, sigur că fiecare are o vină în faptul că a fost inactiv, dar e mică. Şi având în vedere situaţia că majoritatea a fost în această situaţie, numai cei care au condus regimul comunist, cei care au făcut crime, care au contribuit prin comportamentul lor la acest dezastru pe care l-au înscăunat, adică trebuie făcută o lege a lustraţiei de aşa manieră ca toţi ăştia vinovaţi de toată perioada comunistă, să fie pedepsiţi într-un fel oarecare, şi în tot cazul să nu fie primiţi. Iar pe restul, trebuie neapărat să fie primiţi, să deschidem porţile, că altminterea este o greşeală



Adica lasati comunistii sa vina la noi! SI au venit :arivistii !! I(mi vien sa cred ca ei erau mai anticomunisti decat batranii taranisti ...

Dar ati observat ce zicea Diaconelu?  ţăranii,, dar ce faci cu ei, nu reprezintă o forţă. Asa zisul Partid Tăranesc  ... a neglijat taranii!!
Pai sa nu zici de neamu lor de Suieni?!~

Dar sa continuam


Gabriel Ţepelea:
În ziua următoare am avut o surpriză: un prieten, scriitor, m-a întrebat la telefon dacă o chemare în numele Partidului Naţional Creştin, afişată pe ziduri la intrarea în metrou etc. emană de la partidul nostru. I-am cerut detalii şi mi-a spus că o serie de intelectuali prezenţi în acea invitaţie – între care figurau: părintele Constantin Galeriu, părintele Stăniloaie şi diplomaţi ca Liviu Petrina, Iftene Pop – erau chemaţi, de către cei nominalizaţi, să pună bazele noii formaţii [politice]. Nicăieri nu era vorba explicit de Partidul Naţional Ţărănesc, dar direcţia spre care se tindea era cea naţională şi creştină. Am luat legătura cu ceilalţi prieteni din partid care erau la fel de consternaţi ca şi mine. De ce, fiindcă termenii vehiculaţi în afişe puteau semăna confuzie între aderenţi şi printre simpatizanţii noştri. […] Nu dispuneam de mijloace de informare şi am acceptat să stăm de vorbă cu iniţiatorii afişului, care erau doi transilvăneni din Ministerul de Externe. Numele lor: Liviu Petrina şi Iftene Pop. Discuţiile s-au finalizat prin includerea acestei formaţiuni incipiente în cadrul P.N.Ţ. Am văzut comentarii care vorbesc de fuziune între P.N.Ţ. şi Partidul Naţional Creştin, dar mi se pare că nu se păstrează proporţiile cuvenite când e vorba de Partidul Naţional Ţărănesc, prezent în revoluţia de la 1848 din Transilvania, fondat oficial cu ocazia Congresului de la Miercurea Sibiului, din 1868, şi o propunere de iniţiere a unui partid, ca aceea din manifestul amintit. Cred, deci, că trebuie să utilizăm termenul de absorbţie. Absorbţia s-a realizat prin atribuirea postului de secretar general al P.N.Ţ. lui Liviu Petrina şi două locuri în conducerea centrală pentru Iftene Pop şi Ioan Alexandru. Evident că numărul celor aduşi de Petrina şi incluşi în structurile partidului este mult mai mare. […] Am făcut parte din grupul celor numiţi acum „părinţii refondatori ai partidului„, adică dintre semnatarii reînfiinţării partidului, la 8 ianuarie 1990.

Apariţia unor nume noi, necunoscute fruntaşilor cu vechi state în partid, s-a soldat cu două efecte imediate: cei din grupul Petrina cunoşteau bine mecanismul de funcţionare a societăţii din perioada comunistă şi au avut câteva iniţiative utile: demersurile pentru recuperarea sediilor P.N.Ţ. din strada Clemenceau – ulterior Gabriel Péri, nr. 6 şi 9, erau de fapt două clădiri – rămăseseră fără rezultat. Atunci, Petrina a pus la dispoziţia partidului casa Titulescu. Acolo s-au ţinut primele şedinţe ale partidului, din decembrie 1989 şi de la începutul lui ianuarie. Ulterior, autorităţile au oferit P.N.Ţ. sediul actual, din bulevardul Carol nr. 82.”

http://www.rador.ro/2015/01/07/acum-25-de-ani-%E1%B9%ADarani%E1%B9%A3tii/


Cu tot repectu domnu colonel le pavoazeaza tare frumos ...

Ei si din toata aceasta baroca incurcatezea acum va intreb : cine a infiltrat pe cine? Secureii pe taranisti sau taranistii pe securei?!

Oricum .. ramene mica bizarerie cum niste "tovarasi de nadejde" (ca numa\ astai intrau la MAE!) in data de 22 iute au dat comunicat ca ei infiinteaza PNT si ca a doua zi aveau afisu tiparit color....

Adica ce stia nesfanta treime Liviu Petrina, Iftene Pop şi Liviu Suianu si  nu stiau altii ?!
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 76
Data de inscriere : 12/03/2010
Varsta : 65
Localizare : Bucuresti

http://vremea.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


Raspunde la subiect
 
Permisiunile acestui forum:
Puteti raspunde la subiectele acestui forum