Colbertism, autarhie , comert liber

De ani de zile suntem intr-o confuzie perpetua de termeni . Ma rog cum zicea si Sheakespeare orice nume i-ai da unui trandadir mirosul ramane acelasi - insa daca iti pace sa zici trandafirului lavanda .. vei incurca intreaga industrie de parfumuri , nu ? Si falimentul va fi inevitabil. Din aceasta cauza este necesar sa respectam vechile conventii ....
Si intorcandu-ne la oile noastre ce sufera de deficienta mentala numita intelectualism - ele confunda autarhia cu autogospodarirea lui Ceausescu si indicatiile de a se produce totul in tara.
Pentru a se intelege diferentele trebuie sa facem un ocol prin istorie - asa cum nu se invata la scoala. Adica mai putine date si eroi si mai multa istorie a ideilor ...

In primul rand trebuie observat ca statele , de cand a aparut Statul , au o obsesie legata de resursele disponibile . Chiar indraznesc sa zic ca principala caracteristica a statului este faptul ca percepe impozit si vrea o cota parte din orice misca . De abia pe urma va putea sa isi exercite restul functilor ...
In general statele isi foloseau resursele pentru cheltuieli somptuarii si militare. De fapt pana tarziu cheltuielile somtuarii - mari temple , palate luxoase, luxul nebunesc al curtilor domnitoare - erau moduri de etalare a puterii , mijloace propagandistice menite sa impuna respectul sau macar rezerva nu numai a cetatenilor - care vor deveni destul de iute supusi - dar si a vecinilor ... si stimularea unui comportament pasnic. Este drept ca in cazul unor vecini puternici si organizati acest spectacol al luxului afisat starnea dorinte de jaf.
Daca la inceputurile lor statele se multumeau cu ce pica , prelevari relativ modeste si deseori marile intrari erau rezultatul jafurilor numite cucerire si triumf , odata atins un anumit nivel de dezvoltare , statele au trecut de la o postura pasiva - adica luau ce produceau altii - la una activa - adica stimulau productia ca sa aiba de unde sa ia. De exemplu in Atena lui Pericle statul atenian a favorizat plantarea maslinilor si a vitei de vie , care produceau marfuri de export schimbate cu grau care hranea populatia Atenei si mai lasa si ceva bani in tezaur. Cam in aceiasi epoca in China , statele combatante iau masuri pentru extinderea culturii orezului acvatic a carui randament permitea intretinerea unor armate uriase , a arsenalelor , constructia zidurilor – inclsu a Marelui Zis, palate si morminte depasind imaginatia europeana , samd .
Imperiul Roman, o adevarata minune a organizrii si disciplinei - conform standardelor epocii antice, nu ale epocii actuale !! - a fost relativ mai lax limitandu-se doar la infiintarea de noi colonii - prilej si de a lasa la vatra soldatii - si constructia de drumuri - extrem de importanta. Insa sa ne intelegem drumurile romane corespundeau in primul rand necesitatilor militare si progandistice. Iar coloniile erau in primul rand menite sa impuna imperiul in mintea locuitorilor - si uneori erau o rasplata : primul oras roman din Galia a fost cel pe care il numim azi Autun , construit pentru nu stiu ce trib galic ce fusese aliat cu Cezar . Oricum Imperiul Roman se prabuseste ca urmare unei combinatii de factori : cheltuili imense , egoisme regionale dublate de egoismele celor bogati , asaltul popoarelor din stepa si reputatei ineficente a cavaleriei romane ( nu ma luati cu Campiile Catalunice ! Acolo decisiva a fost cavaleria gotilor condusi de Aetius care fusese ostatec la huni si deci invatase ceva despre cavalerie.) si .. poate, scurgerii aurului catre India .

Am zis aur ? Stim cu totii ca resursele pot fi "stocate" sub forma de metale pretioase care rapid au devenit simbol al bogatiei - si auxiliar simbol al puterii - precum si modul cel mai convenabil de plata. Si mai au un avantaj - ocupa un volum mic ...Deci sunt mijlocul ideal de plata pentru comertul la distanta . In plus in anticul regat Lidia unul Cressus a avut geniala idee sa bata bani : adica o greutate standard si o calitate garantata. Ca orice idee buna si practica s-a raspandit cu repezicune. Iar statele au inceput sa stocheze de preferinta aur (ma rog de multe ori in temple, sub forma de obiecte de lux in palate dar oricand putand fi folosit ca mijloc de schimb.) . Si prin epoca lui August observam prima "drenare" importanta a aurului. Roma deja era un centru de putere in care ostentatia oficiala - cladiri publice - se impletea cu ostenatia particulara si se zicea ca la Roma puteai cumpara produsele din intreaga lume cunoscuta. Si o buna parte din marfurile de lux proveneau din Orient si chiar din India. Catre Orient se scurgeau sume imense de bani (adica aur ca indienii nu meterhniseau altceva). Insa uneori erau probleme cu plata legiunilor .... findca nu era aur . Si legiunile se revoltau ...

Peste cateva sute de ani , iin Franta sec XVII unu Ludovic al XIV avea si el niste probleme similare - bani putini, ambitii mari , probleme cu vecinii . Si banii erau putini. Bani -adica aur si argint . Ca monezi de arama erau destule insa armata nu putea fi platita in arama. A facut apel la un tanar si ambitios si cu viziune :Colbert . Cum am zis avea viziune si nu s-a multumit sa mareasca impozitele ci s-a ocupat si de marirea resurselor . In primul rand s-a ocupat de reducerea iesirlor de moneda ( mai ales aur si secundar argint ) . Pentru asta s-a preocupat de inlocuirea importurilor - in general marfuri de lux - cu productie locala . A dezvoltat sericiultura si industria matasii . A pus bazele unei intregi serii de manufacturi .. A pus bazele industriei oglinzilor in Franta - poate cel mai remarcabil succes al sau. Pana atunci oglinzile erau cam monopol venetian si Venetia obisnuia sa trimita asasini dupa meseriasii care plecau in alta tara . Insa Franta a transmis Venetiei ca astfel de practici ar putea sa conduca la razboi . Dar nu numai ca a avut mesteri venetieni dar a si investit mult , obtinand oglinzi enorme pentru epoca si sala cea mai celebra din Verssailles este Sala Oglinzilor ( la inaugurare a socat pe toti ambasadorii si pe toata aristocratia franceza. Se pare ca a fost unicul lucru care a fost apreciat de ambasadorul sultanului , ambasador obisnuit cu luxul cel mai opulent si deci greu de impresionat ). Si toata aceasta industrie - care a necesitat bani, bani si iar bani - a redus iesirile de bani din tara , ramand mai multi pentru armata. Insa cel mai important lucru a permis luxul Verssailles - ului care a devenit standard pentru monarhiile europene ... si deci un avantaj diplomatic. Si in plus Franta a devenit exportator de marfuri de lux .. si deci banii s-au intors macar partial . Si au fost beneficiile colaterale - Franta devenind etalonul european pentru civilizatie si cultura astfel incat Frederick cel Mare vorbea curent franceza, instituia decoratia Pour le Merit si a hotarat ca noua Academie din Berlin sa foloseasca franceza ca limba oficala pentru ca publicatiile ei sa poata fi citite de toata lumea (pana atunci latina era norma.) Si Sergentul nu era unicul monarh francofon ..Insa trebuie sa observ ca marile succese ale lui Colbert - care au facut din Ludovic XIV regele Soare - oculteaza faptul ca per ansamblu starea Frantei era cam.. proasta ... si ca francezii au primit cu mare bucurie moartea regelui . Si ca situatia Frantei a fost scurt sintetizata de Pierre Chaunu : Dans le XVIII la Tiers Monde c'etait nous ! ( adica in secolul 18 lumea a treia eram noi !).
Aceasta politica de protejare a industriei locale , de incurajare a exporturilor si descurajare a importurilor a ramas in istorie sub numele de colbertism. Si este cam primul exemplu de interventionism statal din istoria moderna ...si de protectionism.

la putin timp dupa Colbert , la finalul secolului XVIII in Anglia se produce o schimbare de situatie. In acel moment Anglia era marele comerciant european, dominand comertul atlantic. Circuitul atlantic propriu zis , mai precis comertul triunghiular - Africa-Antile-Europa - si comertul cu India . Deveninse antrepozitul general al Europei in ce priveste zaharul, tutunul, panza de bumbac imprimata - asa zisle indiene . Banii castigati astfel ii reciclase in industrie si incepea Revolutia Industriala. Colbertismul era un vesmant mult prea stramt pentru Anglia, care castiga mai mult comercializand in Europa marfurile aduse din Indii decat ce platea importand din Europa . Mai mult in acea vreme majoritatea populatiei era cuprinsa in activitati neagricole - doar 35 % lucra in agricultura . Si aceasta populatie trebuia hranita , de preferinta la preturi scazute . Productia englezeasca , cu toate reformele facute in tehnica agricola , era relativ insuficenta mai avea si dezavanatujul unor preturi mai ridcate . In aceste conditii era relativ avantajos sa importi mancare - in special grane - spre insatisfactia marilor proprietari . Din lupta de influenta politica si inevitabilele dezbateri cu iz teoretic a rezultat ideea comertului liber . Liber de orice constrangeri colbertiste. Pana la urma a triumfat ideea de comert liber . Insa nu uitati - Anglia domina comertul mondial si era prima tara industrializata , asa ca per total ea iesea avantajata . In perioada care a urmat Anglia a avut tendinta sa impuna comertul liber peste tot in lume si sa forteze deschiderea pietelor de sub suzeranitati imperiale traditionale . A sprijinit independenta coloniilor spaniole din America si a fost marele beneficiar al ei ( pana atunci trebuia sa-si desfaca produsele prin intermediul Spaniei, sau al contrabandistilor – uneori piratii englezi s-au “reciclat” la contrabanda .. la fel de profitabila ! ). In ce ne priveste a tras si ea niste sfori prntru tratatul de la Adrianopole si imediat dupa aceea si-a trimis forta expediionara la Braila - forta reprezentata de lire sterline de aur aflate in pungile "mercenarilor" greci . Insa cand era vorba de India ... ei bine era rezervata numai comerciantilor britanici !! Ca si comertul liber a fost unul din motivele apariteti Marii Britanii - scotienii au votat unirea cu ochii la comertul englez de la care erau exceptati .
Insa cea mai mare opozitie la comertul liber a fost intalnita in Statele Unite ale Americii. Presedintele Grant a declarat : cand o sa fim si noi ca voi vom accepta comertul liber ! Pana atunci vom imita politica englezeasca din secolul trecut !! Insa aceleasi State aveau o parere absolut englezeasca cand era vorba sa faca comert cu tari din America Latina. De ce pomenesc de generalul prsedinte Grant ? Fiindca este dovada ca politica si in special cea economica nu se face ghidandu-te dupa teorii absolute . Cel mult le impui altora ca sa ii jupoi mai in liniste ...

Oricum in la inceputul secolului XX dogma era comertul liber insa in practica erau destule zone"protejate" mai ales in ce priveste coloniile ...
Insa as observa ca per total comertul liber a adus avantaje tuturor partilor ... De exemplu decolarea ei impresionatnta a Argentinei este in stransa legatura cu comertul liber . La un moment dat un englez a investit in vapoare frigorifice ( la numar trei ) si intr-o instalatie de congelare in Argentina. Sucesul a fost garantat , si desi englezii cu dare de mana preferau carnea proaspata saracimea Angliei se delecta cu carnea congelata (adica isi permitea sa manace carne !!) . Alte abatoare, alte vapoare , mai multi bani in Argentina , mai multi oameni bine hraniti in Anglia ... Si apoi a urmat si graul argentinian si Argentina parea un succes story - desi sa vorbesti despre democratie in Argentina anilor 30 era nitel cam deplasat ...Oricum placere am sa va aduc aminte ca in anii 20-30 au fost destui romani care au emigrat in Argentina ... si va recomand sa recititi Scrinul Negru .

Dupa primul razboi mondial ordinea a fost contestata. Contestattia a aparut si pe fondul problemelor provocate de un razboi care s-a desfasurat altfel decat se prevazuse. Prin 1900 - 1914 se "stia" ca razboiul trebuia sa fie scurt . Trebuia sa fie scurt din cauza ca razboiul modern costa enorm si finatele nici unui stat nu-l puteau suporta. Prima consecinta a razboiului a fost renuntarea la moneda aur . Sau mai precis aurul mai era folosit doar pentru mari tranzactii intre state . Si razboiul a mai provocat tot soiul de nemultumiri. Pe acest fond se ridica Mussollini in Italia. Care Mussollini are patentu pentru "autarhie" si "totaliatarism" . Cum de aparut ideea autarhiei in Italia? Italia era o tara relativ dezvoltata economic da nu stie ce ... cu destule zone de saracie , totusi era una dintre marile puteri cu o industrie destul de importanta. Insa ajunsa nitel prea tarziu in competitia pentru colonii . Si in multe cazuri lipsita de resurse naturale...Asa ca a aparut ideea ca Italia ar trebui sa renunte sa mai caute resurse externe si sa se dezvolte numai pe baza rsurselor interne , accesibile . Ma rog rezulatul economic a fost scaderea rapida a rezervelor banesti . De ce nu ma intrebati ca nu stiu. Nitel mai tarziu in Germania unu Adolf are si el aceiasi idée – industria trebuie sa se bazeze doar pe ce dispune Germania si hazu’ este ca tunurile Krupp pentru export erau dintr-un otel mai bun decat cele ptr “intern” . Insa nebunia lu’ Adolf era cu metoda , el pregatea un nou razboi si stia precis ca Anglia ii va taia accesul la orice resursa transportabila pe mare …. Si nu dorea sa aiba incurcaturi ( le-a avut totusi. In 1942-1943 germanii au dezvolatat tunuri antitanc cu foraj conic , cu excelente performante . Insa aveau o hiba – proiectilul era pe baza de wolfram , imporatat din Spania. Si cand Spania nu a mai exportat … ).

Aceasta este autarhia moderna . Diferenta de baza intre colbertism si autarhie consta in scopuile urmarite .
Autarhia incearca sa renunte complet la schimburile internationale si sa autoizoleze economic o tara , din varii motive pretins ideologice ce mascheaza insa motivatia reala – proasta pozitionare in comertul mondial, relativa incapacitate de concurenta , deficit comercial excesiv, dorinta de a se sustrage efectelor crizelor globale ori mai rau pregatirea unui conflict militar . A fost o caracteristica a regimurilor fasciste “clasice” .
Colbertismul insa urmareste rationalizarea balantei de plati , prin inlocuirea importurilor cu productie locala si stimularea exporturilor . Nu este aprioric contrar schimburilor internationale ci doar doreste sa echilibreze balanta de plati si sa stimuleze productia locala .

A fost regimul socialist autarhic ?

Este larg raspandita opinia necritica conform careia regimul socialist ar fi fost unul autarhic , sau cel putin regimul Ceausescu in anii 80 , si aceasta plecand de la practica inlocuirii importurilor - inclusiv celor zise de completare - cu productie interna. Insa aceasta opinie face abstractie ca regimul socialist intretinea multe legaturi comerciale cu lumea a treia ... ce a ce inseamna ca nu era autarhic.
De fapt regimul socialist incerca sa construiasca propriul sistem economic care sa se substituie sistemului economic mondial .
Iar faptul ca in RSR s-a depasit masura cu "asimilarea" nu inseamna ca se dorea autarhia , ci se dorea in primul rand "economisirea" valutei - sa nu uitam ca aveam de platit datoria externa - si auxiliar dezvoltarea productiei intene - se uita inclusiv magistrala indicatie ca nu mai stiu ce procent din productia industriala sa se incadreze in parametrii tehnologiei cele mai de varf ... . Relatiile cu lumea a treia raspundeau pe de o parte necesitatii de achizitie a materiilor prime si in acelasi timp se incerca constituirea unei piete externe de desfacere pentru industria romaneasca . In acest sens sa ne aducem aminte ca RSR a construit rafinarii in tari precum Iracul si altele asemenea ... ce insemna ca plata se facea in materii prime ( petrol in cazul Iracului ) care acoperau necesitatile interne si erau si sursa unor activitati de export . Ca am zis petrol, capacitatea de rafinare a RSR depasea cu mult necesitatile consumului intern, Nu va impacientati RSR exporta cantitati semnificative de produse rafinate . Pe dolari , marci sau altele asemenea .Ori numai acest exemplu arata ca politica economica nu era autahica ci colbertista .
Si cand zicem autarhie trebuie sa avem in vedere doar partea economica , nu si circulatia operelor literare , artistice.
Buon ! O sa mi se atraga atentia ca si in domeniul informatiei tehnico-stiintifice eram cam izolati in anii 80 … De accord. Insa observ ca izolarea era mai degraba efectul pervers al unei economii carpanoase scumpa la tarate , care urmarind sa impiedice “risipa” de fonduri taia abonamentele la publicatii de specialitate , adica economisea cateva zeci de mii de dolari si cauza in schimb pagube greu de cuantificat … ( ceva in genul decizi sa faci o noua iala pilind manual cand cu 5 lei ai intr-un sfert de ora o cheie nou nouta si economisesti 2-3 lei pilind 1-2 ore )…Aceasta izolare era mai putin expresia unei decizii ideologice cat rezultatul tampeniei.