Erou’ epomim al Neamului ( Eroul .2 b ) recunoaste ca scroafa e moarta in cotet si vaca are tendinta sa ridice picioarele in sus …

Inainte de a da textu ( dupa Gandul ) sa va zic ca imi aduc aminte de o saga in care un rege primea raspunsul la intrebarea ce s-a sfaramat “ Norvegia in mainile tale nevolnice!!”


• Aş începe cu o afirmaţie legată de spaime, care sunt transmise de oameni mai mult sau mai puţin avizaţi despre situaţia din România. România nu este în situaţia Greciei. Poate ajunge, dar în niciun caz nu este în situaţia Greciei. România are la îndemână toate instrumentele să evite această situaţie, depinde doar dacă vrem şi dacă putem să folosim aceste instrumente.

N-aş vrea să se înţeleagă că suntem într-o situaţie roz. Suntem într-o situaţie dificilă, care ne permite aplicarea de corecţii pentru a evita dificultăţi mai mari.

• După 20 de ani de la Revoluţie, după 20 de ani de democraţie, toate partidele, întreaga clasa politică, am acceptat dezvoltarea unui stat clientelar în paralel cu dezvoltarea sistemului democratic atât cât este el. Este de discutat cât de democratic este un astfel de stat clientelar. Sistemul politic dar şi cel social care l-am dezvoltat în România este un sistem bolnav, care trebuie tratat într-un proces de modernizare a instituţiilor statului.

• Singura noastră soluţie este reforma statului. Statul român nu-şi poate permite să-şi mai finanţeze propriile sisteme pe care le-a dezvoltat strâmb.

Despre sistemul de pensii

• În ceea ce priveşte sistemul de pensii, el este afectat de lipsa resursei pentru a plăti pensiile la nivelul la care ele sunt fixate acum.

• Sunt şi explicaţii de ordin financiar, lipsa banilor, dar şi explicaţii care vizează interiorul sistemului de pensii. Exemplu: Pentru anul acesta, bugetul de stat trasferă către bugetul de pensii 1,7 mld euro. Pentru a plăti pensiile aşa cum sunt ele acum ar trebui să putem trasfera min. 2 miliarde de euro. Diferenţa nu o avem.

• Din acest motiv, soluţia pe care am propus-o în discuţiile cu FMI, cu BM şi UE, a fost reducerea cu 15% a pensiilor.

• Aş face totuşi referire puţin la sistemului de pensii. În momentul de faţă avem 1,9 milioane pensionari cu stadiu complet şi 1,3 milioane de pensionari fără stadiu complet. Mai avem 906.000 pensionari pe caz de boală. O simplă adunare de arată că numărul pensionarilor fără stadiu complet este de 2,2 milioane. Avem mai mulţi pensionari fără stadiu complet decât cu stadiu complet îndeplinit.

• Sigur, cred că orice om s-ar întreba de ce în ultimii 2,3 ani s-a produs o creştere explozivă a numărul pensionarilor pe caz de boală. Aş vrea să vă dau 2 exemple: În Bihor sunt 52.000 pensionari de invaliditate, reprezentând 32,9% din numărul pensionarilor din judeţ. Dacă acest procent ar fi fost uniform la nivelul ţării am fi ajuns la concluzia că este o chestiune sistemică. Dar în judeţul Covasna constatăm că sunt doar 5.403 pensionari de invaliditate, reprezentand 12,2% din procentul de pensionari. În Mehedinţi, cifra este 13,6% din pensionari. În Sectorul 1, 13,1%, Tulcea 17,2%. Acest procentaj 32% ne arată ceva în neregulă în Bihor.

• Până la sfârşitul anului, Ministerul Muncii trebuie să determine în mod corect cine este în pensie de invaliditate şi câţi dintre invalizi sunt la muncă în Spania sau în Italia.

• Aş mai face o observaţie cu privire la sistemul de pensii. Întrebarea de pe buzele tuturor este "Până când va dura?". Vă pot spune doar intenţia, pe care am discutat-o cu Guvernul: va dura până la sfârşitul acestui an, în speranţa că pe anul 2012 vom avea să acoperim integral de la bugetul de stat fondurile pentru necesarul de pensii. Vreau să înţelegeţi foarte bine. Dacă ar fi existat bani, s-ar fi plătit pensiile întregi până la sfârşitul anului. Şi masurile s-ar fi luat plătindu-se pensii.

Despre sistemul de protecţie socială

• În momentul de faţă, în România sunt circa 200 de ajutoare de care românii pot beneficia, de diverse tipuri. Aceste ajutoare costă anul acesta peste 2 milioane de euro. De ele beneficiază circa 7 milioane de români. Ce se observă legat de aceste ajutoare. Mare parte dintre ele, nu toate, sunt nejustificate şi reprezintă o altă formă de clientelism. Aceste ajutoare au fost acordate, de regulă, la început şi la sfârşit de ciclu electoral, la început pentru consolidare, la final pentru voturi.

• Sunt persoane care cumulează astfel de ajutoare şi au ajuns la venituri de peste 5000 de lei, alţii peste 4000 de lei sau peste 3000 de lei. Sigur, nu spun că este o situaţie generalizată, dar ne punem întrebări cu privire la fiabilitatea acestor programe şi dacă ele ajung acolo unde ţintesc. Sunt foarte mulţi oameni care încasează ajutorul de şomaj şi lucrează la negru. Alţii chiar lucrează cu contract de muncă şi încasează, în acelaşi timp, ajutor de şomaj, deci nici nu s-au mai ferit.

Despre necesitatea micşorării aparatului de stat

• Se pare că foarte multe dintre ajutoare, în baza aprobărilor sau a anchetelor sociale, sunt nejustificate. Sau sunt multiplicate. Până la sfârşitul anului trebuie să punem la punct sistemul de asistenţă socială în aşa fel încât el să nu mai fie o zona a risipei fără limite.

• În ceea ce priveşte aparatul bugetar, reducerea cheltuielilor este un alt obiectiv pe care trebuie să-l avem. Trebuie să privim la modernizare aparatului bugetar şi la optimizarea costurilor cu acest aparat extrem de ineficient. Cifrele care m-au făcut să fiu foarte determinat în a susţine orice masură.

• Pentru anul 2004, cheltuielile cu aparatul bugetar erau de 17 mld lei. Pentru anul 2010, cheltuielile cu aparatul bugetar sunt de 46,3 mld lei. Este mai mult decât o dublare. Perioada angajării fără limite a oricărui număr de bugetari ne-a adus aici. Un proces de restructurare a statului nu poate fi făcut fără reducerea statului. În economia reală sunt 3 milioane salariaţi care trebuie să ia fiecare în spate obligaţiile pentru ceva bugetari şi 2 pensionari. Nu poate funcţiona statul în aceste condiţii. Nu putem spera să începem să ne încadrăm în a cheltui cu funcţionarea statului cât producem. 3 milioane oameni trebuie să cotizeze pentru 1,5 milioane de bugetari şi câteva milioane de pensionari . Şi spun că nu este posibil. Noi de ani de zile funcţionăm cu deficite generate de plata salariilor şi cheltuielilor sociale. Nu puteam să trimitem bani în investiţii. Trebuie să asigurăm cheltuilei de funcţionare a spitalelor, armatei, Internelor.

• Contrar veseliei televizate că România e ca Grecia, vă spun că mai avem 2 ani pentru a ajunge la performanţele Greciei. Avem timp să luăm măsuri.

• Aş vrea să înţelegem puţin solutia de a nu mari fiscalitatea ci de a merge acolo unde sunt problemele.

"Mărind fiscalitatea, ar fi fost inevitabil un nou acord cu FMI, BM şi UE, de aproape 30 de miliarde"• Dacă am continuat aşa şi eram fericiţi cu mărirea fiscalităţii, de fapt această deformare a sistemului bugetar şi social ar fi rămas acolo. Aş vrea însă să înţelegem foarte bine, că ducând înainte lucrurile aşa, şi mărind fiscalitatea, ar fi fost inevitabil un nou acord de împrumut cu FMI, BM şi UE. De data asta, un împrumut mai mare, pe care împreună cu specialiştii l-am evaluat la aproape 30 de miliarde.

• Dacă noi am face un nou împrumut, care nu poate fi mai mic de 20 mld, fără să luăm măsuri severe de reducere a cheltuielilor, Romania ar ajunge în 2013 la un nivel de îndatorare de 67% din PIB.