Unele probleme ( negandite) ale integrarii europene

Buon .
Preiau din alta parte . O speta judecata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Scuze e cam plicticos dar ne arata ca nice capertele lumintate la Errorpei nu s-au gandit chiar la toate aspectele integrarii tip federalist.
Si mai arata ca egoismele nationale si micile egoisme regionala cam trec inaintea marelui egoism .... Adica deja una dintre cele mai vechi regiuni ale UE impune un numerus clausus in privinta admiterii in unele unitati de invatamant superior . Si ca sa fie si mai frumos o fac cu unii de aceiasi limba .... si sa zic asa intersanjabili cu bastinasii .

De mai multi ani, Comunitatea Franceza din Belgia (Communauté française de Belgique) a constatat o crestere sensibila a numarului de studenti care provin din alte state membre, indeosebi din Franta, si care se inscriu in institutiile ce fac parte din sistemul sau de invatamant superior, in special la noua profiluri medicale si paramedicale.

Considerand ca numarul acestor studenti a atins un nivel mult prea ridicat la profilurile mentionate, Comunitatea Franceza a adoptat Decretul din 16 iunie 2006, potrivit caruia universitatile si institutiile de invatamant superior ale Comunitatii Franceze sunt obligate sa limiteze numarul de studenti care nerezidenti in Belgia si care se pot inscrie pentru prima data la unul dintre aceste noua profiluri.

Numarul total al studentilor nerezidenti este in principiu limitat, pentru fiecare institutie universitara si pentru fiecare profil, la 30 % din ansamblul studentilor inscrisi in anul universitar precedent. In cadrul acestui procentaj acordat, studentii nerezidenti sunt selectati, in vederea inscrierii, printr-o tragere la sorti.

In acest context, Cour Constitutionnelle (Curtea Constitutionala din Belgia), sesizata cu o actiune in anulare impotriva acestui decret, adreseaza intrebari Curtii de Justitie.

Mai intai, Curtea constata ca reglementarea nationala in cauza creeaza o inegalitate de tratament intre studentii rezidenti si studentii nerezidenti. O astfel de inegalitate constituie o discriminare indirecta pe motiv de cetatenie, care este interzisa, cu exceptia cazului in care este justificata in mod obiectiv.

Potrivit Curtii, avand in vedere modalitatile de finantare a sistemului de invatamant superior al Comunitatii Franceze din Belgia, teama de o sarcina excesiva pentru finantarea acestui sistem nu poate justifica inegalitatea de tratament mentionata.

In plus, din jurisprudenta rezulta ca o inegalitate de tratament intemeiata indirect pe cetatenie sau pe nationalitate poate fi justificata prin obiectivul de mentinere a unui serviciu medical de calitate, echilibrat si accesibil tuturor, in masura in care acesta contribuie la realizarea unui nivel ridicat de protectie a sanatatii publice.

Astfel, este necesar sa se examineze daca reglementarea in cauza in actiunea principala este de natura sa asigure realizarea acestui obiectiv legitim si daca nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. In aceasta privinta, in final revine instantei nationale, care este singura competenta sa aprecieze faptele litigiului si sa interpreteze legislatia nationala, sarcina de a stabili daca si in ce masura o astfel de reglementare indeplineste aceste cerinte.


Intr-o prima etapa, va reveni instantei de trimitere obligatia sa verifice daca exista riscuri veritabile pentru protectia sanatatii publice.

In aceasta privinta, nu se poate exclude a priori ca o eventuala reducere a calitatii formarii viitorilor profesionisti din domeniul sanatatii sa fie susceptibila sa aduca atingere, in timp, calitatii ingrijirii oferite pe teritoriul respectiv.

Nu se poate exclude nici ca o eventuala limitare a numarului total de studenti la profilurile respective sa fie susceptibila sa reduca, proportional, numarul de absolventi care sunt dispusi sa asigure, in timp, disponibilitatea serviciului de sanatate pe teritoriul in cauza, ceea ce ar putea in continuare sa afecteze nivelul de protectie a sanatatii publice.

In cadrul aprecierii acestor riscuri, instanta de trimitere trebuie sa ia in considerare, mai intai, faptul ca legatura dintre formarea viitorilor profesionisti din domeniul sanatatii si obiectivul de mentinere a unui serviciu medical de calitate, echilibrat si accesibil tuturor nu este decat indirecta si mai putin cauzala decat legatura dintre obiectivul sanatatii publice si activitatea profesionistilor din domeniul sanatatii deja prezenti pe piata.

In acest context, revine autoritatilor nationale competente sarcina de a demonstra ca astfel de riscuri exista efectiv. Este necesar ca o asemenea analiza obiectiva, detaliata si exprimata cifric sa fie in masura sa demonstreze, cu ajutorul unor date serioase, convergente si de natura probanta, ca exista efectiv riscuri pentru sanatatea publica.

Restul daca doriti la http://www.codex-online.com/codex/contents.nsf/vWebAccessDocuments/DC50432758C3DE72C2257705006A4FAD/$file/cp100033ro.pdf