Din nediscriminare in nedisciminare catre justificarea apartheidului antiromanesc pe banii lu’ contribuabilu’ roman

Voi cita din 2 “opere” a caror aparitie se datoreaza Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Una este “inestimabilu” raporc (ce e cam de porc) datorat lu Volodera Tismaneanu si a doua este  „Transilvania rosie. Comunismul roman si problema nationala, 1944-1965” de unu Stefano Bottoni (la care si-a adus contributia si ala  Dennis Deletant care a scris si prefata), Mai mentionez ca zisu’ Stefano Bottoni a scris pe undeva : Doresc de asemenea să le mulţumesc lui …….. şi întregii echipe a CPADCR (Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România) din care am avut onoarea să fac parte în anul 2006 (Goma nu a avut parte de aceasta “onoare”.. sau mai precis I s-a facut onoarea de a fi exclus)

Si la abjectu’ lu’ subjectu’ in ambele amandoua lucrari cacademice se “strecoara” o soparla (ceva cam cat un http://en.wikipedia.org/wiki/Saltwater_crocodile ) . Adica ca orice faceau romanii era ca sa beleasca pe unguri . Faceau reforma agrara ? Pai nu o faceau ca sa improprietareasca taranii  din Regat si sa evite vre-un nou 1907 sau o revolutie ci sa beleasca pe unguri!!

Transilvania ex-maghiară s-a impus imediat ca miez al problemei
construirii unui stat unitar în România. După Primul Război Mondial,
chiar şi în absenţa unor mutări populaţionale forţate, circa 200.000 din
cele 1,6 milioane de maghiari, care constituiau 31% din populaţia transilvăneană în anul 1910, au părăsit teritoriile cedate României, optând pentru cetăţenie maghiară.  Aceştia erau în mare parte funcţionari şi angajaţi statali, aparţinând păturii mijlocii orăşeneşti, sau proprietari latifundiari, loviţi de exproprierile dictate de reforma agrară din 1921, prin care guvernul de la Bucureşti, suprimând latifundiile deţinute prevalent de nobilimea maghiară mică şi mijlocie, intenţiona să favorizeze naşterea unei noi elite rurale, compusă din proprietari români mici şi mijlocii.
Stefano Bottoni - Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944–1965

Hm … deci cum stam ?! Oare si reforma agrara din Ungaria anului 1945 (v referirea suscinta la http://en.wikipedia.org/wiki/Hungarian_parliamentary_election,_1945 ) a fost facuta ca sa favorizeze pe romani? Sa nu fi fost impropiertarit nici un taran ungur in 1921 ? Eu am auzit ca da. (Ca o observatie .. in wiki nu apare decat incidental ca in Ungaria ar fi fost o reforma agrara in sec XX. Ca deh tot mapamondu’ trebe sa stie ca unguri erau moderni nu feudali precum vecinii lor!!)  
Deci in conceptia lu’ membru IICCMER trebuia ca in 1921 reforma agrara trebuia sa exlcuda Transilvania pe motiv de discriminare pozitiva pe baze etnice. Adica romanii la coada dnei Vacs i!!!
Sa mergem mai departe la anu de gratie 1945 cand a mai avut loc o reforma agrara :

Într-o situatie din 1946 a Ministerului Agriculturii se arata ca în judetul Cluj, din totalul suprafetei de pamânt expropriat, 87% se afla în proprietate etnicilor maghiari, în timp ce dintre împroprietariti numai 35% erau maghiari. O situatie similara s-a înregistrat si în judetul Mures (72%, respectiv 36%)
Din Raporcu Tismaneanu

Manipuland in mod …. Volodea “omite” faptul ca majoritatea marilor proprietari ardeleni (sa zicem generic “mosieri”) erau unguri si majoritatea taranilor saraci erau romani. Tovarasia sa marlandeza mintind ca o gazeta capitalista baga fitilul unei “discriminari pozitive" la adresa minoritatii maghiare .. sustinand in fapt o discriminare de tip apartheid impotriva majoritatii romanesti!!!!
Insa buna scoala a noii istorii gen Boia si IICCMER da roade si prin alte parti :

Din punct de vedere economic pretinsa reformă a guvernului de așa zisă largă concentrare democratică condus de Dr. Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas înapoi în calea progresului întrucât a distrus marile proprietăți agricole, singurele în care se mai aplicau tehnologii moderne și începuse deja să pătrundă puternic mecanizarea.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma_agrar%C4%83_din_1945

Exact aceste argumente au fost utilizaate si in 1921 de adversarii reformei agrare patronate de liberali. Nu sunt “dottore” si nici “master” dar am impresia ca si pe la 1864 s-au zis vorbe asemanatoare.

În Transilvania, majoritatea fermelor agricole erau organizate după modelul austro-ungar și aveau, în principal, următoarele caracteristici: fermele dețineau în proprietate sau în folosință terenuri agricole cu suprafețe cuprinse între 250–500 hectare, care permiteau o bună organizare a producției și a muncii (1). Majoritatea aveau spații de locuit pentru personalul angajat și familia acestuia, aflate chiar în incinta fermei(2). Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru acea vreme, inclusiv semințe și soiuri de calitate. Țăranii desfășurau o activitate continuă pe întregul an calendaristic și asigurau de lucru întregii familii; astfel, femeile lucrau la cultura vegetală, bucătarie, croitorie, țesătorie și alte activități gospodărești specifice, în timp ce copiii participau la muncile mai ușoare, inclusiv îngrijirea animalelor(3). Orice probleme erau privite și rezolvate ca într-o mare familie(4), iar supravegherea și controlul calității muncii erau asigurate de personal cu pregătire de specialitate. Bărbații aveau de lucru pe întreaga perioadă a anului, începând cu transportul gunoiului de grajd pe terenurile agricole care avea loc, în general iarna, îngrijiri de livezi și păduri, îngrijitori de animale, lucrări specifice culturii vegetale: arat, grăpat, semănat, prășit, cosit, recoltat, transportat, etc. Ca urmare a marii diversități a activităților desfășurate, disciplina era riguros respectată, orice abatere fiind aspru pedepsită. Desigur că pedeapsa aplicată nu se referă la corecții de natura fizica (fără îndoială că și acestea se aplicau)(4) însă pedeapsa aspră consta în renunțarea imediată la serviciile indisciplinatului (și atunci exista un surplus de forță de muncă), acesta fiind nevoit sa-și caute de lucru în altă parte (deseori în alte sate), măsură care afecta întreaga și numeroasa familie. Fără îndoială că și atunci exista multă săracie, iar organizarea menționată nu era modelul ideal, însă desființarea acestor modalități de lucru prin divizarea excesivă a moșiilor și a patrimoniului fermelor nu putea rezolva problemele sociale ci dimpotrivă, chiar le-a agravat (se cunoaște penuria alimentară din anii 1950) (5)spre disperarea „reformatorilor”.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma_agrar%C4%83_din_1945

Ma apuca “entuzismul” . Pesemne (parere subiectiva) este o creatie a istoricilor de la Sluj Napoca cei de Soros iubitori .. insa :
1) Alea erau mosii. Nu ferme europene.  Si de fapt modelul este mai mult ungar  decat austriac.. In Austria erau mai multe propietati taranesti.
2) Asta inseamna suspunerea totala a lucratorului agricol.. care nu este autonom nici sub aspectul unui drept de habitatiune nici cat un chirias!!!
3) Asta o zicea orice Tanse Scatiu, terateniente , senhor, latifundiar sclavagist din Alabama sau aristocrat rus propretar pe zeci de mii de suflete!!
4) Feudalism curat . Orice Bruce Sance Pitie ori Simon Force Mayenne al sec XII ar fi zis la fel!!!
5) Autoru e cam tembel Foamete a fost  1946-1947 in Moldova si Basarabia. Provocata de seceta si agravata de starea deficiatra economiei si a trasporturilor .. Stare deficitara urmare a razboiului (agravata in Basarabia de politica antiromneasca da sht! Sa nu fiu “nationalist” sau “national-comunist”!!
Restrictiile – cartele, puncte au fost in mare masura cauzate si de “jaful” fratesc la care a fots supusa Romania dupa 1945!!
Concluzie bizonica : autorul  (autorii) fac propaganda feudal-grofeasca . (pesemne ca au studiat la universitatea slujniceana unde fu rector ala Marga cica “taranist” si “national”)

Aplicarea „reformei” a distrus și aceste ferme, concomitent cu distrugerea fizică a multor proprietari și a puținilor specialiști existenți. Pretinsa reformă din 1945, care s-a bazat doar pe criterii de ordin juridic și social, la care se adaugă măsurile pompieristice ale comunistilor, a făcut ca România să ajungă codașa Europei în ceea ce privește producția agricolă pe hectar la majoritatea culturilor vegetale, dar și la alți indicatori economici specifici activităților agricole. Reforma agrară din 1945 a avut în primul rând un scop propagandistic pentru a atrage masele largi, în mare parte neștiutori de carte, dar care reprezentau circa 80–85% din totalul populației, de partea comuniștilor. Dovada cea mai vie că pretinsa reformă a avut doar scop propagandistic și de distrugere a marilor proprietați se regăsește în politica de colectivizare forțată aplicată ulterior, în care ideea de proprietate particulară era privită cu suspiciune, fiind considerată contrară tezelor marxism-leninismului. Reforma agrară din 1945 a fost înfăptuită la sate de „Comisii comunale de împroprietărire alese de obștea plugarilor”.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma_agrar%C4%83_din_1945

Lasand la o parte calculele politice ale comunistilor  autoru(ii) ar face bine sa consulte nitel statisticle din excelenta carte Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice , SI nu trebuie uitata – marea majoritate a  analfabeta era de etnie romana!!
Concluzie bizonica : autorul  (autorii) scriu de pe pozitii antiromaesti .
Si as zice ca nu este cazul sa ne miram ca in Transilvania mosiile grofilor se reconstituie prim hotarari judecatoresti ale instantelor romane – chiar si atunci cand sunt fostele mosii ale “optantilor”  pentru care Rmania a platit bani grei pe vremea bunicilor nostri .. Fiiindca textul este opera unor profesionisti – cel mai sigur pregatati in faculatile romanesti dupa ce au invatat istoria tarii  dupa manuale alternative.

Insa vaznicii investigatori ai a crimelor comunismului si a memorie exilului (ne)romanesc mai au o marota ciudata. Cica azi ar fi prea multi romani in orasele transilvane apud Volodea

Un instrument eficient în procesul de omogenizare a fost modificarea treptata a componentei etnice a principalelor orase din Transilvania. Declararea acestora ca „orase închise” înca din 1947 a permis autoritatilor comuniste sa dirijeze si sa controleze în mod direct miscarile de populatie.
Daca pe întreaga perioada comunista ponderea maghiarilor în Transilvania nu s-a schimbat semnificativ (1948: 25%; 1966: 23,8%; 1992: 20,8% ) scaderea ponderii lor în totalul locuitorilor din localitatile urbane este dramatica (1948: 39,7%; 1966: 26,8%; 1992: 13%). În timp ce ritmul de crestere a numarului locuitorilor români în populatia oraselor din Transilvania, socotit la perioada 1948-1966, a fost de 310%, numarul lor ajungând de la 547 000 în 1948 la 1 696 000 în 1966, acela si ritm de crestere în cazul maghiarilor a fost de 61,4% (de la 435 000 în 1948 la 702 000 în 1966).
La Târgu-Mures: 1948 – total: 47 043; români: 11 007; maghiari: 34 943; 1966-total: 80 912; români: 22 254; maghiari: 57 144; 1977 – total: 127 783; români: 44 491; maghiari: 81 234; 1992 – total: 161 216; români: 74 549; maghiari: 83 239.
În Oradea: 1956 – total: 98950; români: 35581; maghiari: 58 424; 1977 – total: 170 531; români: 91 925; maghiari: 75 125.
La Cluj: 1948 – total: 117 915; români: 47 321; maghiari: 67 977; 1956 – total: 154 723; români: 74 033; maghiari: 74 155; 1977 – total: 262 858; români: 173 003; maghiari: 86 21555

Vai! Ce nenorocire !! Au ajuns olahii majoritari in mandrele porase trasilvane!!! Oare cum ar fi daca vre-un nenorocit de alb ar zice ceva despre crestera numarului de negri (africani- africani bantu sau alt trib decat afrikaans)  din Durban sau Pretoria? Ca despre asta este vorba!!!

Ca ia sa ne uitam printr-un tabel :

Compoziţia etnică a populaţiei urbane în Transilvania (1930, %)
Populaţia urbană

Origine etnica	Populaţia totală		Diferenţe
Români	35,0	57,8	-22,8
Maghiari	37,9	24,4	+13,5
Germani	13,2	9,8	+3,4
Evrei	10,4	3,2	+7,2
Altele	3,5	4,8	-1,3

Sursă: recensământul general al populaţiei din 29 decembrie 1930 (date referitoare
la naţionalitate), reelaborat de E. K. Nyárády, Erdély népesedéstörténete,
Központi Statisztikai Hivatal Levéltára, Budapesta, 2003, pp. 274-5.

Extras de mine din Stefano Bottoni - Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944–1965 , pag 38

Acu ca macaronaru’ Buboni din Bolonia-cea-rosie nu are habar de Supplex Libellus si nici de Memorandum e una. Ca Denis Diletantu nu stie sau nici in trei litere nu-l doare mai merge (ce ma-sa dna ma-sa il nascu in Perfidul Albion!) . Da Volodea “al nostru” sau Levente Salat, Dragoş Petrescu, Stelian Tănase, Dan şi Ana-Maria Cătănuş de la INST, Cristian Vasile şi Mioara Anton de la Institutul Nicolae Iorga al Academiei Române,  Marius Oprea şi Nicolae Videnie de la IRIR, Virgiliu Ţârău de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, arhiviştii de la Târgu Mureş Liviu Boar director, Alexandru Cîmpian ce scuze au ?!? Caci  mulumita lor un
ciudat italo-maghiar, curios să descopere evenimente româneşti din a doua jumătate a secolului XX, (Bottoni, Stefano Bottoni - Transilvania roşie pag 35) a cerceatat fara sa isi dea seama ca pana la 1918 romanii din Transilvania erau “tolerati” adica in situataie coloniala precum negrii bantu in RSA!!!!

După Primul Război Mondial, chiar şi în absenţa unor mutări populaţionale forţate, circa 200.000 din cele 1,6 milioane de maghiari, care constituiau 31% din populaţia transilvăneană în anul 1910, au părăsit teritoriile cedate României, optând pentru cetăţenie maghiară. Aceştia erau în mare parte funcţionari şi angajaţi statali, aparţinând păturii mijlocii orăşeneşti, sau proprietari latifundiari, loviţi de exproprierile dictate de reforma agrară din 1921

Cam un fel des pieds noirs avant la lettre da’ nimeni nu se leaga de algerieni. Nici de indieni sau de chinez ca au zis “alivoar gentelmeni mergeti la tatal vostru Dracu!!!” Noi nu am alungat politaii, vamesii, mosieri colonialisti insa suntem vinovati ca am navalit in orasele “lor” in care pana pe la 1850 romanii transilvaneni nu erau primiti decat ca slugi!!!

Deşi a slăbit consistenţa populaţională a comunităţii minoritare, plecarea lor
nu a determinat dispariţia acelei particulare segmentări etnice şi sociale a piramidei transilvănene, care în ochii făuritorilor statului român persista ca o intolerabilă anomalie. Datele recensământului din 1930 confirmă dimensiunile unui fenomen ce se sedimentase în cursul erei moderne în societatea transilvăneană, în care populaţia urbană rămăsese destul de redusă (doar 17,6%, aproape un milion de persoane) fiind compusă, în proporţie de aproape două treimi, din alte naţionalităţi decât cea română.
………………………………
Majoritatea românească rămânea puternic subreprezentată în cadrul profesiilor liberale şi printre angajaţii din sectoarele cele mai moderne ale economiei, ca cea industrială şi minieră. În sfera publică, în localurile în care socializau burghezii şi muncitorii, precum cafenelele şi cazinourile sau cercurile sindicale şi sportive, de asemenea şi în de altfel
vivacea presă cotidiană şi periodică, limbile maghiară şi germană, care începând cu mijlocul secolului al XIX-lea constituiseră instrumentul privilegiat al comunicării sociale, îşi menţineau intact prestigiul social, în ciuda politicii lingvistice restrictive impuse de autorităţile centrale.
Încă din primii ani ai deceniului douăzeci, elita politică de la Bucureşti a înţeles că doar printr-o strategie care să îmbine promovarea economică şi socială a românilor cu cea civilă şi culturală, Transilvania ar fi putut deveni parte integrantă a statului. Un astfel de proiect naţional a fost definit ca „voluntarist”, fiind fructul unei mişcări intelectuale căreia nu i se asocia o colaborare eficientă a aparatului statal.

Vezi mai sus. “particularitatea segmentări etnice şi sociale a piramidei transilvănene” este o situatie coloniala.
Asta se pare ca regreta ca bunici sai au plecat din Tripolitania au Abisinia. Pacat ca strababuinii sai  de la finele sec XIX nu au ajuns pe la Adua … (Abisnia. La Adua macaronarii au luat cafteala de la abisnieni. Macaronarii care nu au murit au fost castrati)
Da tineti minte adevarul zis de pacatos “ doar printr-o strategie care să îmbine promovarea economică şi socială a românilor cu cea civilă şi culturală, Transilvania ar fi putut deveni parte integrantă a statului

Da sa mergem mai departe ….

Paravanul autonomiei a permis amânarea până în a doua jumătate a anilor ’60 a procesului de „românizare” masivă a oraşelor, evidentă în restul Transilvaniei, unde migrarea către centrele urbane stimula nu doar nivelarea socială, dar şi omogenizarea etnică. După cum demonstrează Tabelul 5.3, între anii 1948 şi 1966 populaţia urbană românească a crescut în întreaga Transilvanie cu 310% (de la 547.000 la 1.696.000), iar cea maghiară cu abia 61,4% (de la 435.000 la 702.000), în timp ce cea germană a crescut în măsură şi mai nesemnificativă. În consecinţă, componenta românească
a reuşit să răstoarne în favoarea sa raportul de forţe, mai ales în centrele urbane.

TABELUL 5.3
Compoziţia etnică a populaţiei urbane în Transilvania (1930-66, %)
Populaţia urbană

Origine etnica	1930	1948	1956	1966	Diferenţe 1930-66	Diferenţe  1948-66
Maghiari	37,9	39,7	31,6	26,8	- 11,1	- 12,966
Români	35,0	50,0	56,2	64,7	+ 29,7	+ 14,766
Germani	13,2	6,8	8,1	6,3	- 6,9	- 0,566
Evrei	10,4	2,1	2,2	≤ 1,0	- 10,0 ca.	- 1,5 ca. 66

Sursa: ivi. Pp. 274-5.

Stefano Bottoni - Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944–1965

Asta e din ciclurile gioco di mano si mana e mai iute decat ochiul.
Fiindca … in cazul populatiei evreiesti …. Naspa. In  Trasnilavia cedata ca urmare a Diktaului de la Viena multi da multi evrei  fost deportati de catre autoritatile maghiare. A dracului romanii astia!!!
Populatia germana scazut si ea drasctic ca urmare a razboiului (morti, prizonieri de razboi sau deportati in URSS care s-au “repatriat” in Germania) Cu metiunea bizonica ca buna parte din populatia maghiara a oraselor ardelene era de origine etnica germanica!! Nemti maghiarizati de-a lungul secolelor!! Ca Clujul “oras maghiar” a fost construit de sasi si biserica Sfântul Mihail din  centru a fots cel putin inceputa de sasi.
Insa vai ce dramatic este cazul ungurilor!! Cum au scazut ei ca importanta de la 37,9 % in 1930 la 26,8 in 66!! Exact cum se plangea popa Sile Toaka ca in copilaria sa orasu Cluj era unguresc ca in 90 sa fie romanesc!!! Da observati ca mai sus la alt tabel avem o coloana care arata diferenta procentulala intre populatia totala si cea urbana on 1930 .. Romanii erau cu -22,8 % mai putini in orase decat per total iar ungurii cu +13,5 in plus!! Asa ca crestera “dramatica” cu 310%  (de la 547.000 la 1.696.000), a prezentei romanilor in orasele transilvane nu este decat normala.  Iar cresterea cu “numai”  61,4% (de la 435.000 la 702.000) a ungurilor este la fel normala. Caci in definitiv in 1966 erau 1.619.592  de unguri fata de 1.425.507 in 1930. Ca loc in orase  era – findca in 1930 populatia urbana ardeleana era de doar 17,6% (mai urbanizata decat Regatu da’ sa fiu scutit de “europenitatea apuseana” a Transilvaniei kakanesti!!!)
Insa daca consideram ca este naspa, nasol si discriminatoriu ca populatia majoritatra dintr=o zona sa fie majoritara si in orase ca care ar fi fost solutiile posibile in sec XX?!
Pai .. sa intezici populatiei majoritare sa se stabileasca in orase. Dupa modelul http://fr.wikipedia.org/wiki/Hendrik_Verwoerd. Eventual sa folosesti metode gen Arbeit macht frei.
Sau sa constresti niste orase separate – dupa exemplul Soweto. Asta ca populatiile sa se dezvolte separat . Dezvoltarea asta separata este cunoscuta azi sub termenul afrikaans de Apartheid
Ce reproseaza ICCMER istii astia este ca Romania nu a inventat Apartheidul inainte lu’ http://fr.wikipedia.org/wiki/Hendrik_Verwoerd (a da si asta era profesor de sociologie!!!!)
Curios cum Buboni  citeaza vreo 1000 de lucrari insa habar nu are de asa fleacuri nici ca ar sugera asta : http://en.wikipedia.org/wiki/Crime_of_apartheid !!!

Insa Diavolul se ascunde in amaunte. Era sa imi scape si mie. Ia de observati ca avgem 2 rubrici de diferente : una intre 1930 si 1966 si alta intre 1948 si 1966… Se pare ca scadera procentuala a populatiei ungauresti ar fi fots mai dramatica intre 1948 si 1966 decat intre 1930 si 1966. A dracului comunistii romani dom’le! Insa nimic despre Horthy si modificarile de populatie intervenite . Nu in caest capitol.
(Acu sa fiu mai precis Miklos e pomenit o singura fata in legatura cu comunitatea evreiasca. Maniu de mai multe ori inclusiv legat de “curatirea teritoriului” Si sa mai redau ceva

Pe data de 30 august 1940, prin al doilea Arbitraj de la Viena, partea nordică a Transilvaniei, pe care România o reprimise prin Tratatul de la Versailles (circa 44.000 km2 din cei 103.000) a fost cedată Ungariei: aproape 200.000 români din 1,2 milioane (şi în acelaşi timp, 100.000 din cei 450.000 de maghiari rămaşi în partea meridională a regiunii), mai ales cei care populau centrele urbane, au părăsit în grabă „partea greşită” a regiunii.

Si nimic despre ei da expluzari!!! Sau represiuni .. IP, Traznea asta in capitolul Transilvania ca problemă europeană (1918–1945). Curat stiintific nene!!)
Ce conteste este insa altceva :

După părerea autorului, aspiraţia la un Stat naţional monoetnic, la un Stat al majorităţii şi pentru majoritate, a reprezentat un filon de continuitate care a relaţionat, în timpul secolului XX, nu doar în România, experienţe istorice şi ideologice aparent incompatibile, precum cea fascistă şi cea comunistă. Datorită tradiţionalei suprapuneri a piramidei etnice şi a celei sociale, voluntarismul programului naţionalist anterior anului 1945 se lovise de zidul inviolabilităţii proprietăţii private.
Regimul comunist însuşi, ghidat de o ideologie colectivistă şi modernizatoare, a reuşit să realizeze puternica fuziune a substratului preexistent de rivalităţi etnice prin sugestia palingenezei sociale revoluţionare. Asemenea imixtiune va permite vechiului program naţional să fie îndeplinit în deceniile comunismului printr-o transformare socială pusă în practică prin metode coercitive.
…….
Progresiva sărăcire materială şi culturală a unei regiuni care până în anii ’50 păstrase, caz rarisim în Europa Orientală a timpului, o genuină diversitate etnoculturală, a fost acceptată ca o consecinţă inevitabilă de însăşi populaţia română. Dar crearea unei naţiuni socialiste şi progresiva anulare a valorii diferenţei (sociale, etnoculturale, religioase) nu a întâmpinat rezistenţe nici în rândul minorităţilor, declasate la rangul de surori minore (naţionalităţi conlocuitoare) ale poporului român.

Stefano Bottoni - Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944–1965

Si bla bla da-I cu comunismu da-I cu Securtatea, cu nationalismu’ , sfanta propretate privata (mai ales a grofesca) samd samd .  De fapt ce deranjeaza este existenta unui Stat al majorităţii şi pentru majoritate in Romania. Palavra despre “Stat naţional monoetnic” , “diversitate culturala”  sau “etnocratie romanesca” ascunde de fapt romanofobia acuta. Ca etnocratia ungara in Transilvania kakaneasca era buna .. era doar o particulare segmentări etnice şi sociale a piramidei transilvănene!!!
Ce este cu addevarat scandalos este ca noi platim pe astia!!!!!! Si ii “promovam”.
Insa sa va mia zic una buuUUUNA! rau :

Oricât de evident ar fi fost caracterul maghiar al regiunii (Autonoma Maghiara), autonomia sa era nelegitimă, deoarece statutul ei nu era cu nimic diferit faţă de cel al celorlalte şaisprezece regiuni. Acest lucru fusese clarificat prin articolul care stipula că „legile Republicii Populare Române (RPR), hotărârile şi dispoziţiile organelor centrale ale statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare” (vezi Bottoni p. 55). Sfatul Popular al Regiunii Autonome, desemnat prin Articolul 57 drept „organ al puterii de stat”, era nimic mai mult decât o faţadă. Practic, regiunea nu beneficia de niciun fel de guvern propriu, iar singurele trăsături distinctive erau: că majoritatea funcţionarilor săi erau maghiari, că limba maghiară putea fi utilizată în administraţie şi în tribunale şi că indicatoare bilingve fuseseră puse pe clădiri publice. Suspiciunile cu privire la faptul că Regiunea era doar o cale de a contracara aspiraţiile minoritare şi un pretext pentru a nu crea mai multe facilităţi culturale pentru maghiarii din alte regiuni au fost potenţate de abolirea, în 1953, a ramurii specific maghiare a Partidului (vezi Bottoni p. 72), prin desfiinţarea căreia dispărea orice mecanism în măsură să apere drepturile colective ale maghiarilor. Măsura în care regimul era pregătit să tolereze exprimarea drepturilor individuale a devenit clară în octombrie 1956.
Stefano Bottoni - Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944–1965, Prefata scrisa de Denis Dilentantu’ .

Se aude?!   Autonomia este  nelegitimă, daca legile Statului in care fiinteaza acea autonomie sunt obligatorii pe teritoriul acelei autonomii . E clar? Nu autonomie culturala ci sutragerea de sub suveranitate romaneasca! Ca tot discutam azi despre regionalizare si unii viseaza guverne proprii (si injura Miticestiul capitala din Miticistan) Si iata ca in 2010 Denis Diletantu’ , in aceiasi prefata, dadea un avertisment premonitoriu :

Cadrul ideologic în care Partidul Comunist Român a încercat să situeze crearea RAM nu a atenuat tensiunile între populaţiile regiunii, cea maghiară şi cea română, dimpotrivă, folosirea termenului „autonomie” în discursul public oficial a servit doar la a le accentua. Graniţele ariei istorice desemnată sub numele Szeklerland (Székelyföld), care timp de secole, până în anul 1918, şi după aceea între anii 1940 şi 1944, făcuse
parte din Ungaria, au fost radical modificate. Întreaga zonă fusese împărţită în anul 1950, o dată cu reorganizarea teritorială, în două regiuni care au luat locul fostelor scaune secuieşti: regiunea Braşov (redenumit Stalin în 1950), ce prelua numele capitalei omonime, şi regiunea Mureş, cu reşedinţă la Târgu Mureş (Marosvásárhely), un oraş care avea în acele vremuri o populaţie de aproximativ 47.000 de persoane (35.000 maghiari, 11.000 români şi circa 1.000 evrei).

Parca nu de mult unii au incercat sa faca scandal pe seama “spargerii” Szeklerland (Székelyföld). Care de fapt nu a existat niciodata asa cum se de din orice harta a Ungariei cu cele 64 de comitate!! Da ce importanta are? La tara (adica in Romania ptr romani) merge!!!!

Nota bizonica Culmea este ca ala Bottoni, Deletant, Tismaneanu precum si pleiada aia de autori citati sunt adepti ai  corectitudini politice . Culmea – numa aparemt – este ca pana la urma acesti corecti politici se arata adepti entuziasti ai apartheidului(poa’ nu ca si Hendrik Verwoerd era spciolog!!!).
Dupa parerea mea esste absolut “normal” . Labareala asta cu corectitudinea politica este pana ;la urma o “emantie” a idiotilor contestatri din 68. Care erau in marea lor majoritate adepti ai scolii franckfurteze care au “preferat” minoritaile marginale prsupus “revolitionare” si care in decniile ce au urmat au dezvoltata o cultura antimajoritara. Care dupa ce au dat grupusculele teroriste gen Brigati Rossi, Rotte Arme Fraktion ori Segudun au ajuns s aprefere anarhia si  s-au varsat azi in  libertarism sau ecologism “radical”.  Azi astia se citeaza unii pe altii (se pare ca s-a dezvoltata o adevarata industrie a numaratului de citate si referinte incrucisate , o intreaga “metodologie stiintifica”, o “teorie” si aceste citari sunt bgaza notorietaii si promovari profesionale) , traiesc intr-o lume paralela si daca nu sunt de-a dreptul platiti de “inamicul capitalist” sunt ce numea Stalin “idioti utili” (de data asta ai “capitalului”). Si din aceste motive ei sprijina “aitomat” orice minoritate ca daca e minoritate e automat opimata. Ori ungurii erau minoritate in Transilvania. Chiar – sau mai ales – in sec XVII!!! Da’ daca stau si ma gandesc nitel si m osierii erau minoritate. De duci ce sa mai zic. Asti indivizi sunt pe directia unei noi (contra)“revolutii conservatoare” si in curand vor nega si ilumismul..