Statul – consideratii personale

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Statul – consideratii personale

Mesaj  Ghita_Bizonu' la data de Lun Mai 24, 2010 8:08 pm

Sunt unii care zicandu-si libertarieni sau mai dracu stie ce dau in mania anarhista si contesta Statul ca”marele talhar”.
Insuficineta lor mentala ii impiedica sa observe ca Statul este forma cea mai inalta de organizare a societatii . Si ca Statu este nu o abstractiune ci o unealta care corespunde unei dezvoltari istorice si este complet neutru din punct de vedere al ideologiilor. Insa cei care manuiesc aceasta unealta isi fauresc justificari ideologice ca sa isi serveasca interesele .

Acu sa trecem la subiect.

Omul este un animal social . La fel ca si lupii , hienele , maimutele , elefantii samd . Si toate animalele sociale au o structura sociala care tinde sa protejeze comunitatea si sa maximizeze sansele de supravietuire .

Omul nu face nici el exceptie . A inceput – pesemne – de la hoarde asemanatoare cu ale maimutelor si a ajuns la familii , ginte, triburi . Si, si prin aceasta organizare sociala a ajuns specia dominata . Pesemne ca primul pas a fost cand niste mascului preumani au sarit sa apere de pradatori un copil care nu era descendentul lor direct …. Asigurand trecerea de la egoismul genelor la egoismul grupului social . Au dezvoltat pe urma si o agregare mai mare intre diferite hoarde – poate schimburi intre pietre ( eu iti dau tie hamatita asta sa te vopsesti in rosu tu imi dai mie o bucata de silex sa-mi fac o razuitoare ) si schimburi de parteneri sexuali care sa previna endogamia . Asta fara a inlatura concurenta in ce priveste resursele de hrana .
Oricum de mii de ani hoarda primitiva , inca supusa regulilor primatologice a evoluat catre trib.
Un trib este o grupare de oameni care se foloseste in mod exclusiv de resursele unui teritoriu ( in special cele care asigura hrana de baza ) delimitat prin repere naturale vizibile ( intre dealu ala si malul sudic al raului este teritoriul meu ! ) sau conventionale ( pun semnul meu aici … deci de aici incepe teritoriul meu !) si pe care il apara , as zice cu ferocitate . Insa in general nu incalca oricum teritoriul altuia .. decat in cazuri extreme ( foamete ) . As mai observa ca , de exemplu la indienii din stepa americana trecerea unui mic grup de straini era tolerata in anumite limite – puteau sa vaneze cainii de preerie ori alte fleacuri , insa nu si bizonii …
Tot pe aici trebuie sa observ ca in unele zone din Africa triburile au o organizare curioasa rau. Europenii au crezut in mod gresit ca daca isi cresc copii in comun se si reproduc in mod promiscuu . In acela zone toti copii nascuti in acelasi an se considera frati … si toti barbatii sunt tatii lor. De fapt ce credem noi ca inseamna “tata” se traduce prin “barbat de aceiasi varsta cu sotul mamei mele care are obligatia solidara sa imi asigure hrana si supravietuirea” si in plus copilul intra in prima coliba si cere de mancare .. indiferent daca este sau nu coliba parintilor sai . Fiindca copilul este al comunitatii si sansa ei de supravietuire . Insa in aceste zone casatoria este un lucru foarte serios , nu ca la noi . In genral sunt cam 3 sate ( triburi daca vreti ) care sunt unite prin legaturi matrimoniale. Tribul A da neveste tribului B care da neveste tribului C care da neveste tribului A si este o ditai bataia de cap o casatorie ! Se aduna reprezentantii a 2 sate si dezbat ore intregi ascendenta fiecarui tanar/a ajuns/a la varsta casatoriei . Se merge pana la cca 7 generatii si se iau in seama toate inrudirile .. asa ca in final cestia este simpla : poti sa te castoresti cu cine vrei tu dintre A-G. Cica in general in cele mai fericite cazuri sunt maxim 6-7 posibilitati de alegere. Restu’ sunt interzise pentru evitarea endogamiei ( regulille noastre “civilizate” ar fi considerate de primitivii aia ca fiind prea incestuoase !! ).
Si este de presupus ca comunitatile care au avut succes ( adica s-au perpetuat ) au respectat in general constrangerile de mai sus : evitarea endogamiei , respectarea relativa teritoriului altuia, ceva colaborare politicoasa intre vecini. Fiindca am uitat sa va spun – fata de situatia din West sec XV-XIX oricat de dispusi spre violenta erau oamenii … violenta era evitata si omorul prohibit.
Asta fiindca in cazul unei comunitati de vanatori culegatori din sa zicem mezolitic o lupta prea indarjita intre vecini risca sa condamne ambele comunitati. Barbatii morti sau schiloditi erau de neinlocuit si foametea era mereu vecina … Priviti si situlatia eschimosilor – la ei nu exista cuvantul razboi . A, ocazional se mai omorau intre ei .. rar . Insa familia celui ucis risca sa moara de foame … Utilizarea pe scara larga a violentei apartine unei epoci mai tarzii. Epocii prestatale sau statale .

Insa acum cateva mii de ani – circa 7-8 mii de ani in zona noastra – a avut loc ce se numeste cateodat revolutia neolitica. Incepand in zona numita Semiluna Fertila , unde oamenii au inceput sa cultive cereale si sa domesticeasca animale . Asta a insemnat ca au inceput sa aiba o sursa de hrana constanta , sau aproape constanta ( inca mult timp oamenii vor continua sa fie si vanatori … chiar si in Europa sec XVII – XVIII vanatoare nu era numai sportul preferat al nobililor ci si o activiatate utila. Fritz cel Mare organizeaza o data o vanatoare mare … si umple macelariile din Berlin !! la tanc zice Chaunu). Scuzati digresiunea. Insa sa retinem – unele comunitati au inceput sa dispuna de resurse alimentare permanente ce puteau fi insusite intr-un mod constant si la un nivel constant satisfacator Odata cu aceasta a crescut si numarul populatiei … Si paralel cu aceasta situatie tribul evolueaza si el …devine asezare . Insa a inceput sa apara si un surplus de hrana sau plus produs care a permis functionarea diferentiata functional amembrilor societatii si aparitia primilor mestesugari si samanii devin preoti care devin casta.
Insa de acum intram in epoca violentei pe scarta mai larga . In primul rand trebuiau protejate recoltele si turmele de dorintele si necesitatile altora … Hambarul plin al unei comunitati stabile era prea tentatnt pentru un grup de vanatori-culegatori care flamenzeau de ceva timp
Justifica riscul unei confruntari serioase Populatia agro-pastorala , mai densa invada teritoriile vecine si benficiind de avantajul numarului elimina pe vecini comform dictonului mors sua vita mea . Populatiile pastorale nu vedeau decat avantaje in pasunarea ogoarelor cultivate si de aici alte conflicte inevitabile … Si moartea catorva dinte agresori nu mai insemna condamanrea la foamete a intregii loc coletivitati …ci era destul de bine compensata prin victorie .
Si astfel comunitatile sunt silite sa ia masuri de aparare … palisade , ziduri . Si sa fie mai atente cu fortele supranaturale ( tz.! Pentru ei conta ! Erau necesare sau asa credeau ceea ce e tot una ) care trebuiau imbunate .. asa ca mai trebuiau si niste temple ( la inceput modeste ), Toate astea cresteau complexitatea sociala si duc la aparitia unor forme de organizare parastatale – sefi , preoti specializati si se ajunge la Stat . Adica un teritoriu a unei comunitati organizate , avand o conducere recunsocuta in mod formal si cam .. centrala .

Pot deosebi cazul statelor despotismului hidraulic ( adica bazate pe culturi irigate ) - Egiptul Antic, cetatile vechiului Sumer ... Aici resursele agrare erau suficiente pentru a intretine comunitati mari si mai ales dense . Insa exploatarea acestor resurse implica participarea intregii comunitati la activtiatea de irigatii . Nu se puteau permite exceptii - asa ca a aparut un "aparat" de constrangere a celor, sa zicem , mai lenesi . Insa odata ce roadele s-au vazut ( hambare pline ) altii au fost tentati sa le insuseasca . Asa ca aparatul de disciplinare interna a devenit aparat de aparare si agresiune ... si pe masura ce resursele sporeau aparea alte necesitati - mesteri pentru palate, temple , cititori de zodii samd , si sa nu uitam necesitatea de a tine evidenta stocurilor , deci apar si scribii .
Statele antice ale Europei au o evolutie relativ asemanatoare - comunitati agare de succes care se vad nevoite sa se protejeze de "interesul" exagerat al unora si altora . Si in fundal castigatorul ( Roma antica ) ia totul - fiindca orice comunitate statala trece rapid de la aparare la agresiune si agresiunile reusite asigura resurse tot mai mari .

Si epoca in care se consolideaza aceste state este epoca bronzului. O epoca a violentei acceptate si preamarite . Violenta este sacralizata ( vointa zeilor) iar victoria este o rasplata a celui merituos . Este epoca Iliadei – si fiti linstiti si in China este cam la fel ! Inca este la fel . Insa trebuie observat ca in zonele cele mai dezvoltate ( Mesopotamia, Egipt ) Statul incepe sa isi aroge monopolul violentei interne . Se ocupa- imperfect – de politie . razbunare privata este inlocuita de judecata Regelui ( supremul functionar al Statului, reprezentantu vizibil si personificare a Statului ) , intervine in conflictele rezultate din relatiile sa zicem comerciale , rationalizeaza societatea eliminad sau limitand turbulentele inevitabile ale agregarii unui numar mare de oameni .

In zona noastra evolutia finala o constituie 3 imperii – Imperiul Egiptean, Imperiul Persan si Imperiul Roman . Cu observatia ca Imperiul Roman reprezinta o organizare sociala atat de complexa incat si la mai bine de 1000 de ani de la caderea sa ( ma refer la Imperiul Roman de Apus ) incat a ramas o referinta si un model pentru diferitele state europene …

As mai observa si cazul extrem al statelor rezultate dintr-o cucerire . De exemplu Sparta. Acesti cuceritori trateaza populatia locala ca pe o resursa - asigurarea resursei inseamna in primul rand pentru ei tinerea in stare de supunere a populatiei cucerite . Ori aceasta inseamna deja statul - asigurarea unei jefuiri continue rationale inseamna impozit , mecanismul de asigurare este forta coercitiva a statului . Totul bazat pe resursa locala prima . Si ar mai fi cazul extrem al triburilor, clanurilor care printr-un singur jaf epic sau jafuri succesive reusesc sa stranga o bogatie considerabila , si care sunt silite de propriul lor succes sa isi construiasca organizatii parastatale care sa le apere de consecintele succesului initial ( adica acum devin ele insile tinta lacomiei agresive - cazul unor triburi de calareti de stepa ). Insa sa nu exageram rolul cucerii militare .. hotaratoare sunt resursele ( si in primul rand cele agricole ) .
Mai trebuie sa vorbesc despre cazul statelor germanice ( vandali, goti, franci, burgunzi ) ridicate pe ruinele Imperiului Roman . Se observa usor ce s-a numit barbarizarea Apusului . O decadere a structurii sociale care a mers mana in mana cu decaderea economica , Straturile cele mai elaborate ale societatii - artisti de diverse feluri, mestesugarii de lux - dispar primele si asta nu atat din cauza moravurilor fruste ale cuceritoarilor ci din cazua ca societatea nu mai putea asigura functionarea acestor meserii . Totul grefat pe scaderea a densitatii populatiei - scadere care face mai putin dramatica scaderea resurselor totale . Si in final cucerirea mahomedana a litoralului mediteranian , care cucerire duce la intreruperea vechilor circuite comerciale si la disparitia circulatiei monetare in Apus ( se pare ca buna cantitate din aurul aflat in cirulatie era de origine africana ). Si odata cu disparitia monedelor asistam si la o prabusire a alfabetizarii .. chiar si in randurile clerului !. Bun venit in feudalism !!
Dupa o perioada extrem de lunga in care Statul devine subminimal asistam la renasterea lui in Franta lui Ludovic Augustul care refondeaza Satul ca practica si functionare . Cu vechile sarcini – asigurarea represiunii interne ( asta inseamna si protejarea proprietatii ! si pedepsirea falsurilor monetare) , apararea si agresiunea externa . Interesanta este insa urmarea … in secolul XVI agresiunea externa devine un mijloc de promovare a afacerilor particularilor . Elisabeta I a si corsarii ei sunt o participare mercantila a Statului la afaceri particulare . Expansiunea – extrem de brutala - olandeza in Asia , in detrimentul portughezilor , este o operatiune privata acoperita de Stat . Expansiunea Compnaiei Indiilor ( englezeasca ) este o afacere particulara cu binecuvantarea si sprijinul Statului . Coloniile antileze producatoare de zahar si tutun sunt operatiuni comerciale sprijinte de Stat . Eliminarea olandezilor din comertul baltic ( sec XVII ) se face de catre Statul englez in beneficul negustorilor englezi . Unele razboiae purtate de englezi sunt operatiuni de Stat in favoarea negustorilor particulari . In Franta lui Ludovic Soarele afacerile particulare inlforesc sub obladuirea lui Colbert, agent al Statului . Razboaiele Frantei sunt ocazie pentru diversi manufacturieri . Luxul Versaiilului este binecuvantarea tesatoriilor din Lyon . Ostilitatea Londrei fata de Napoleon se datoreaza si blocusului continental care stanjenea comertul ( particular ) englez . Sa nu mai lungesc litania si razboiul anglo-bur este urmare a sprijinului statal al afacerilor particulare . Si in America razboiul mexican (1848) si cel spaniol (1898) sunt sprijinirea particularilor de catre Stat ( iar marines devin musclemenii lui United Fruits) .
Ce mai incolo si incoa in secolul XIX Statul asa minimal cum ni se pare azi este Statul afacerilor particulare . Si devine Statul afacerilor particulare fiindca Statul creaza Piata Nationala . Adica cand ajunge destul de puternic sa “taie unghiile” diferitilor potentati locali si egoismele diverselor comunitati elimina divesele taxe vamale locale unificand pietele locale si supunandu-le unei unice reglementari . De abia de acum afacerile particulare vor putea inflori .

In secolul XX lucrurile se agraveaza . Razboaiele mondiale sunt mana cereasca ptr diversi particulari , si nu numai pentru d’alde Kupp si Vickers ci si pentru alti furnizori ( armata trebuie imbracata, inacaltata si hranita , nu ?). Interesele fuzioneaza insa Statul incepe sa aiba si el pretentii in economie. Intervine nu numai sa sprijine afacerile dar si sa le canalizeze spre dezvoltare . In Suedia cea condusa de socialisti si al naibii de egalitara Volvo devine star european , Ikeea cucereste lumea , anii 60 sunt anii boomului concernelor suedeze .
Statul impune anume conduite afacerilor particulare insa le si ofera beneficii uriase prin crearea unei piete in expansiune

Dar daca observam si societatea … ei bine societatea incepe sa fie tot mai diversa , mai complexa , mai sofisticata. La fel si functiile Statului . Sa luam de exmplu SUA secolului XIX .
La inceput nu aveau nici macar banca centrala de emisiune … Societatea era una simpla , latifundii in Sud , ferme in Nord , ceva mestesugari , ceva negustori . Lipsita de adversari externi Uniunea nu-si batea capul cu armata … iar cariera militara era destul de dispretuita ( in Europa insa … ). Insa apar caile ferate , Razboiul Civil, SUA se intind de la un ocean la altul , se industrializeaza in ritm dracesc , afacerile se misca uluitor de iute, societatea se diversifica, se complica .. si apare si un Minister al Agriculturii ( prin 1890 ). De ce? Fiindca era nevoie de el ! Ca intre timp SUA devenisera primul exportator de grau ..
Si nitel mai tarziu unul al Transportului. Idem, functia creaza organu’. John D Rockefeler amenita sa devina unicul petrolist din SUA , sa instituie un monopol. SUA sunt prima tara cu legislatie antimonopol din lume . Cel mai minimalist stat dezvoltat este si cel mai intervemntionist . De ce? Ei bine fiindca avea nevoie ! In Anglia nu.

Insa asa ca o observatie – rolul activ al statului in economie precede cu mult secolul XX. De exmplu Atena lui Pericle sprijina agricultorii sa treaca la cultivarea extensiva si intensiva a vitei de vie si a maslinilor, nitel in detrimentul graului. Graul va fi adus si din zona Marii Negre. In schimbul uleiului de masline si a vinurilor . Insa comertul inseamna si transport . Se vor bucura proprietarii de galere si … producatorii de amfore ( recipientele epocii ) . Banii curg si Atena are o populatie mult sporita …. Fiindca isi permite . Toata lumea traieste mai bine , da mai ales cei bogati. Asta si gratie interventiei statului .
Sau sa luam cazul statelor combatante din China. Am zis la un moment dat civilizatia in vremea aia era destul de asemanatoare cu cea a epocii homerice – aristocratie razboinica, care de lupta , poeme de glorie samd nema mandarini etc. Insa Statele ( mereu in razboi ) au nevoie de resurse alimentare . Si incep sa “impulsioneze” cultivarea orezului de apa ( mai este si o specie “uscata” asemantoare sa zicem graului) . Asta din cauza ca orezul de apa ( asta de-l cumparam azi ) permite 2 recolte . Populatia creste rapid, armatele sporesc la sute de mii , apar mai multi mestesugari , este nevoie de organizare , apare birocratia , Confucius si se naste China asa cum o stim . Si beleau ei de sute de ani – suprapopularea ….

Trebuie sa fac o digresiune despre moneda … Moneda asa cum o concepem azi este creatia unuia Cresus din Lidia . Deloc intamplator rege si foarte bogat. Wel are ideea sa puan in circulatie bucati de electrum ( aliaj aur-argint ) “standatdizate” adica de o anume greutate si un titlu stabil . Exemplul sau este urmat rapid …. De restul statelor , fie regate fie orase . In Europa de Vest , pe la anul 1000 reapare moneda dar care este emisa de tot soiul de potentati locali ori orase ( seniorii colective ) . Incurcatura de pe lume sa le echivalezi . Incetul cu incetul regii rascumpara dreptul de batere a monezii si fac din el privilegiu regalian. Adica moneda va fi emisa numai de rege ( Stat) . Nu va speriati , la inceput toata lumea este mutumita , fiindca regele renunta la senioriaj ( adica dreptul de a retine o parte a metalului pretios in schimbul prestatiei – pe vremea ai te puteai duce la monetarie cu 2 livre de metal pretiso si sa ceri monezi de 2 livre … ) si moneda regala este mai “serioasa” . ma rog cand insa intra in incurcaturi ( de exeplu razboiaie ) e pe nasoale rau , moneda scade ca greutate si titlul ei scade ( Spania sec XVII introduce monezile de billon , aliaj de arama “impirificata” cu ceva argint … si nice Franta lu Ludovic Soarele nu e mai breaza !).

Si inca una despre impozite. Nu conteaza atat marimea impozitului ci folosul social al lui . Si nu de azi de ieri … In sec XVIII in Franta impozitele erau mai scazute decat in Anglia . Da am vazut niste caricaturi ( reproduceri ) englezesti de pe la 1770 : un francez in fata unui camin – cam rufos si ogaratic – mancand niste napi si alte cele tinute in mana .. si alaturi un englez – falcos , bine imbracat , la masa cu cuvertura si lumanari cu vreo sase –sapte feluri de fripturi in fata … Statul englez lua mai mult de la cetateni da se pare ca intorcea niste servicii …. Altele decat luxul curtii !

Intorcandu-ne la zilele noastre. Societatea s-a complicat enorm , Au aparut noi domenii de activitate , s-au modernizat cele vechi . Societatea a fost pusa in fata unor noi situatii care cereau sa fie reglementate. De exemplu in Roma lui Traian sau Constantinopolul Comnenilor desi era mare circulatie … nu se sinchisea nimeni sa o dirijeze. Insa la finele secolului XIX la Londra … ei bine circulatia trebuie dirijata si reglementata . Asa ca apare o noua sarcina pentru politie ( si primul semafor ) si se angajeaza noi politai . ( ha ! Si lal Paris criculatia draga de ea … a trebuit sa fie reglementata. Parca prin 1960 au reusit sa aiba toti atatai insi zdrobiti de masini cati au avut zdrobiti de trasuri si carute prin 1890 … ). Si asta este doar un aspect al urmarilor diversificarii . ca sa se inteleaga om cu persoana Statele au fost silite sa introduca standarde nationale …. Care acum devin internationale , insa aplicarea lor este garantata de state ( in copilarie puterea unei masini era indicata dublu , de exemplu 57,5 cp SAE ori 50 cp DIN , acum au reusit sa le unifice … si nu cred ca Detroitul a fsot prea fericit ). Apoi odata cu aparitia marilor fabrici de alimente care au inlocuit micul producator artizanal Statele au fost nevoite sa impuna controale calitative si verificari sanitare ( in Evul Mediu avea grija breasla .. insa capitalismul s-a dispensat de bresle ). Ma rog uneori prima masura s-a luat sub imperiul damblalei personale – in SUA responsabil de asta este ala de –a scris cartea Jungla, unu Upton Sinclair . Cica nu mai stiu ce presedinte citea cartea cigulind alene dintr-un platou de mezelicuri cand a ajuns la un pasaj … Si a urlat : Ticalosii !! M-au otravit !! iar platoul a zburat pe geam ! A doua zi cabinetu a dezbatut sub energica conducere necesitatea unei legislatii sanitare a productiei capitaliste …. De ce in minimalista SUA si nu in Germania ? Pai in Germania lucrurile stateau cam ca in sec XVIII insa in SUA erau abatoarele din Chicago ( si azi mai vestite decat filarmonica si muzeul sau ).
Apoi societatea mai civilizandu-se nu a mai admis unele practici si nu a lasat doar pe seama preotilor condamnarea sa zicem a platirii unor amante de 10-11 ani ( recitti va rog Dama cu Camelii .. nefericita incepuse ca soricel … )

Sa nu mai zic ca unele din practicile de azi au fost incepute de unii mari patroni. Sistemul de asigurari sociale german poarta numele de Bismarck . Insa exemplul si prima aplicare a fost a lui Fritz Krupp . In Franta la un moment dat Michelin ( in general patron afurisit si dur ) a construit scoli Michelin penru copii muncitorilor Michelin. Azi nu mai sunt decat istorie . Explicatia data de Michelin – azi invatamantul de stat se ridica la pretentiile noastre ! Adica pe sleau avea nevoie de niste muncitori ceva mai pregatiti . Pe care scoala publica nu ii furniza .Adica pe sleau Statul intervine in invatamant si pemtru necesitatile afacerilor particulare ….

Azi, intr-o societate extrem de diversificata si complexa , care se pare ca ajunge la o etapa in care expansiunea economica traditionala nu mai poate fi continuata unele cercuri doresc un stat minimal . Ca sa fie mai “eficient” , adica ca ele sa-si mareasca beneficiile prelunad activitati pe care pana acum le-au lasta in grija Statului ( pentru ca nu erau atat de profitabile ori pentru ca nu puteau sa faca investitile necesare ). Intrebarea este insa : cat de minimal pate fi statul de azi?
Adica daca statul minimal poate sa asigure pastrarea complexitatii sociale de azi .. caci sa nu uitam : Imperiul Roman avea o societate complexa, diversificata, sofisticata si Imperiul isi baga nasul cam peste tot si era si nitel interventionist ( de exemplu Augustus a interzis contructia de cladiri mai inalte de 20 de metri . Asta din motive de siguranta publica ). Statele succesoare erau mai “minimaliste” insa si societatile lor erau mai … mai putin complexe ( nu au putut nici sa mai pastreze in functiune apeductele , dar mi-te bibliotecile !). Iar statul ultra minimal a fost cel al faramitarii feudale .. cu o societare extrem de simpla .

Sa ne intelegem – nu zic decat ca Statul este un instrument . El poate fi folosit si este folosit conform intereselor celor care il conduc si a functionarimii care ii permite functionarea , Toata plavargeala de stanga sau de dreapta ascunde interese ce privesc repartitia prelevarilor numite impozite .




Scurta istorie a dolarului – cat imi aduc aminte

Am citit ceva despre istoria dolarului prin 80-85 . Asa ca … ce mai imi aduc aminte!

Guvernul SUA a renuntat candva pe la 1800 la monopolul emisiunii monetare. Orice cetatean putea emite dolari . cati poftea si sub orice forma. Au urmat abuzurile . Si asa au aparut asa zisele banci ale ratonilor si pisicilor salbatice . Plasate undeva hat prin padure ( pe vremea aia erau ceva mai multe paduri pe coasta de est ) si unde ori nu gaseai pe nimeni ori riscai sa observi ca emisia era acoperita cu plumb in forma de gloante ….
Insa si bancile serioase aveau unele mici probleme . In general moneda lor – hartie – era acceptata doar pe o zona restransa . Un englez care a acostat la Savanah a avut o surpriza neplacuta : a depus la cea mai mare banca locala suma de 400 lire sterline in aur ( uriasa la acea vreme ). Cand a vrut sa plece mai la nord nu a primit decat moneda hartie , banca explicand ca regulile ei si legile statului o impiedicau sa ii restituie aurul ….Inglismenul a crezut ca e ca in Anglia si a luat banii si a plecat. Intrat in alt stat (federal)a descoperit ca dolarul din Savanah nu era prea acceptat in aici . Asa ca s-a dus la banca sa preschimbe dolarii de Savanah .. si pana la NY a mai repetat operatia. Si la fiecare schimbare i se retinea un comision … cu schimbu final de la NY … cheltuilelie de schimb au fost nitel mai mari ca un sfert din suma initiala ( 400 lire sterline ). Misto, nu?
Ma rog inca nu se descoperise aurul din California . Nici cel din Black Hils si nici cel din Alaska. Si nici argintul din Tombstone asa ca moneda hartie era o necesitate… ( ca si in Imperiul Rus ).
Apoi a izbucnit Razboiul Civil. Ambele tabere aveau “mica” problema a banilor – pentru munitie, arme, provizii – care se devalorizau rapid. Nordistii au avut ideea sa emita o noua moneda ( tot dolar numita ) , in culoarea azi traditionala , CARE era garantata din veniturile vamei NY ( portul NY era de o importanta uriasa ). Dupa cativa ani de razboi noua moneda nu pierduse decat 40% din valoarea ei – si culme a succesului si soldatii confederati preferau solda in dolarii nordului !! Interesant, nu ? O moneda negarantata in metal ci din veniturile vamale ( ale statului cel urat !). Asta a dus si la aparitia Serviciului Secret ( ramas pana azi la Trezorerie cu prima sarcina combaterea falsurilor monetare ! Apara presedintele fiindca dupa asasinarea lu Lincoln s-a pus problema unei organizatii cu competente federale si era una singura … ).
Mai tarziu, prin 1890 doar 4 banci mai aveau drept de emitere a dolarilor ( mi se pare ca NY , Cleveland , LA si scuze m uitat ). La Marea Criza numa una singura a ramas cu drept de emisie .
Deci sa retinem – de la libertatea totala a emiterii monedei ( sub orice forma [ metal, hartie daca doreai si lemn !] , cu orice valoare inscrisa – si intr-un muzeu american ar fi o “bacnota” de 1200 $ “emisa” inainte de 1850 de un particular ) la reintroducerea monopolului de stat ( cu garantarea prin venituri stabile ) , restrangerea dreptului de emitere ..pana la o unica banca . In paralel are loc intarirea dolarului si expansiunea economica a SUA . Mai amintesc ca in 1812 a avut loc un al doilea razboi anglo-american in care americanii au fost snopiti bine (sau rau) , printre altele si din cauza ca bancherii nu prea sustineau efortul financiar necesar. Insa la 1898 SUA devin putere semnificativa sufandand vasele de razboi spaniole in Cuba si Filipine …

Importanta modului de obtinere a hranei. Modul de obtinere a hranei influenteaza al naibii de mult capacitatea de mobilizare militara si deci de soc a unei societati . vanatorii culegatori in general .. nu prea o au . Exceptie notabila sunt indienii din Far West care aveau de partea lor .. ei da bizonii . Un scurt sezon de vanatoare care le asigura multa carne care se pastra uscata si asigura subzistenta pe termen mai lung . Si in general nici nu pot fi prea numerosi ( o comunitate de vanatori-culegatori are un maxim de 50-60 persoane , inclus copii , peste aceata limita depasind capacitatile de hrana a zonei ce poate fi parcursa intr-o zi )

O comunitate agrara este prea dependenta de sezonul agricol ( pana nu de mult in Europa razboiu pornea dupa strangerea recoltei de grane , facea o pauza de vita de vie si fructe , apoi daca vremea permitea mai aveau o luna doua la dispozitie ) si in general nu se va departa prea mult.
Insa are avantajul ca poate suporta o desnitate de populatie mai mare si in general isi permite un echipament mai bun .

Comunitatile pastorale sunt insa cele mai virulente. Suprafata necesara pentru hranirea a unui individ sunt mult mai mari decat in cazul comunitatilor agrare , depinzand de animalul favorit. Mai mici pentru oi ori capre , mai mari pentru vaci. Masaii care depind de vacile lor aveau nevoie parca de vreo 12 km patrati de familie si au fost ultima populatie pastorala in expansiune , in sec XIX . Norocul populatiilor bantu a constat in pustile Henry Martin ale britanicilor . Iar extraodinara virulenta mongola cred ca are ceva legatura cu mulsul iepelor ( ititrebuie multe iepe … carora le trebuie mai multa pasune decat vacilor !) . Deci au nevoie de un Lebensraum extins . In plus capacitatea lor de mobilizare este cam de 100 % … vitele raman in grija copiilor sub conducerea unor maturi care nu mai pot merge la lupta … Si se pot deplasa pe distanate mai mari – daca au succes turmele ii urmeaza …
avatar
Ghita_Bizonu'

Mesaje : 859
Data de inscriere : 13/04/2010
Varsta : 64
Localizare : Bucuresti

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum